Lupta aleșilor cu inteligența artificială. Parlamentarii doresc „limitarea fenomenului Deepfake”

Mai mulți parlamentari au depus un proiect de lege pentru limitarea fenomenului prin care se folosesc înregistrări falsificate pentru transmiterea unor mesaje ca și când ar fi reale, cunoscut sub numele de deepfake.

Realizarea și distribuirea acestora, fără marcaj corespunzător, s-ar putea pedepsi cu până la 2 ani de închisoare

Aproximativ 40 de parlamentari au depus un proiect de lege care urmărește „limitarea efectelor malițioase ale conținutului în imagini, în înregistrări audio și video“. Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii proiectului, a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege prevede să fie anunțat cetățeanul că imaginile difuzate sunt create cu ajutorul tehnologiei și nu reprezintă realitatea. 

Inițiatorii proiectului de lege arată că „având în vedere dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenței artificiale (IA), a tehnicilor de creare a Realității Virtuale (RA), precum și avansul pe care îl înregistrează procesul de dezvoltare/învățare automată a instrumentelor tehnice, este necesară și importantă intervenția legiuitorului“, arată inițiatorii proiectului. 

Potrivit proiectului de lege, este necesară „o notificare vizibilă, păstrată pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe durata difuzării respectivului conținut“. Mesajul de avertisment va avea următorul conținut: „Acest material conține ipostaze imaginare“.

În cazul în care dispozițiile prezentate anterior sunt încălcate, proiectul de lege prevede și sancțiuni: amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 2 ani. Proiectul de lege a fost înregistrat în urmă cu câteva zile la Senat și este semnat de mai mulți parlamentari ai PSD, PNL, UDMR și Grupul minorităților.

Explicația inițiatorului proiectului de lege

Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege reglementează situația în care cetățeanului trebuie să îi fie adus la cunoștință că imaginile pe care le urmărește sunt de fapt create artificial.

„Legea doar reglementează o situație în care cetățeanul trebuie să știe că este vorba despre un produs de divertisment sau un produs cu un al scop, că e manipulare politică sau manipulare comercială, pot fi diverse forme de manipulare sau înșelăciune. De aceea legea cere ca acest conținut audio-video, pe durata prezentării conținutului, să existe un anunț care să spună că este o realitate creată artificial. Atunci cetățeanul știe ceea ce vede, asta spune legea. Trebuie spus pe durata derulării că este o realitate creată cu ajutorul tehnologiei“, a explicat senatorul PSD.

Social-democratul susține că proiectul de lege stabilește clar condițiile în care conținutul audio-video devine dăunător publicului. 

„Tocmai asta vrea să facă legea, să creeze cadrul în care toată lumea să știe ce are de făcut. Cine creează un conținut să știe în ce condiții acesta poate să fie dăunător sau sancționat și cine urmărește un asemenea conținut să știe dacă este unul cu scop de divertisment sau în scop de manipulare. Asta spunea legea, ea nu interzice deepfake-ul“, a adăugat Robert Cazanciuc.

Cum poate fi depistat deepfake-ul?

Contact de „Adevărul“, analistul Radu Magdin susține că fenomenul de deepfake (n.r.: fals sever) poate fi depistat și cu ochiul liber, fiind necesară o atenție sporită la expresiile feței sau la gesturile personajului. 

„Se pot depista deepfake-uri cu ochiul liber dacă suntem atenți la expresiile feței, la felul în care arată, se mișcă, precum și detalii mai subtile cum ar fi umbre sau reflexii. Dar, pe parcurs ce tehnologia avansează, este din ce în ce mai greu să putem depista deepfake-uri cu ochiul liber și folosindu-ne de intuiție. Există deja multiple programe și instrumente create pentru a detecta conținut modificat de inteligența artificială“, a apreciat analistul.

Acesta a precizat că inteligența artificială evoluează „foarte rapid“, iar din acest motiv sunt necesare măsuri pentru adaptarea societății la acest fenomen și pentru contracararea aspectelor negative.

„Inteligența artificială evoluează foarte rapid, de aceea este foarte important ca acest mediu să fie regularizat, să se cunoască efectele și să existe măsuri pentru adaptarea societății și pentru a contracara aspectele negative. Ca orice altă invenție, inteligența artificială poate fi o tehnologie pozitivă sau negativă, în funcție de cum este folosită. În cazul deepfake, poate fi utilizată pentru depistarea conținutului manipulat cu o acuratețe foarte mare. Dar, până la urmă, este un joc de-a șoarecele și pisica: creatorii de deepfake-uri vor găsi noi metode de a crea videouri cât mai autentice, iar metodele de depistare trebuie să se adapteze constant acestor evoluții“, a adăugat Radu Magdin.