Legea Cloud-ului guvernamental a fost promulgată de Iohannis

Președintele României a semnat luni, 26 iunie, decretul pentru promulgarea legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice.

„Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice (PL-x 502/26.09.2022)”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Legea a trecut testul constituționalității

Curtea Constituțională a respins, pe 14 iunie, cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la legea cloud-ului guvernamental, fiind de părere că prevederile sunt constituționale.

„În ședința din data de 14 iunie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului unic din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, coroborate cu cele ale art. 3 alin. (2)-(4) și (8), art. 4 alin. (4) și art. 10 alin. (8) din ordonanța de urgență, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, potrivit unui comunicat al CCR.

„În esență, Curtea a statuat că prelucrarea datelor cu caracter personal face obiectul unor acte de reglementare primară (naționale), precum și al Regulamentului general privind protecția datelor, adoptat la nivelul Uniunii Europene. Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022, care a fost aprobată prin legea criticată, trimite în mod direct la aceste acte normative. Ca atare, aspectele referitoare la stocarea, prelucrarea sau accesul la datele cu caracter personal beneficiază de reglementare la nivel primar și respectă standardele și exigențele cadrului normativ primar existent”, mai explică magistrații CCR.

„Modul concret de funcționare a Platformei și de asigurare a confidențialității datelor cu caracter personal cu care această Platformă operează se regăsesc în actul de punere în executare a legii, care detaliază, specifică și particularizează din punct de vedere tehnic și procedural aceste aspecte. Astfel de reglementări constituie chestiuni de detaliu tehnic și pot fi reglementate prin hotărâre de Guvern. Prin urmare, Curtea a constatat că sunt respectate garanțiile constituționale privind viața intimă, familială și privată, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării”, conchide sursa citată.