Ilie Bolojan, nemulțumit de sistemul de învățământ din România: „Este total decuplat de realitatea economică. A fost o involuție în acești ani”
0Premierul Ilie Bolojan a criticat modul în care funcționează sistemul românesc de învățământ, afirmând că acesta este „total decuplat” de realitatea economică și de nevoile pieței muncii. Șeful Executivului a vorbit și despre lipsa de corelare dintre pregătirea academică și cerințele economiei, dar și despre scăderea calității educației.
„Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică”, a spus premierul. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Apropo TV.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra faptului că universitățile nu urmăresc parcursul profesional al absolvenților și nu există o „trasabilitate” a acestora la câțiva ani după finalizarea studiilor.
„Câţi lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional? Pentru că, sigur, niciodată sistemul de învăţământ nu poate urmări 100% ce se întâmplă în economie, dar poate vedea nişte lucruri”, a subliniat el.
Dezechilibre majore între educație și piața muncii
Premierul a oferit exemplul sistemului medical, unde numărul absolvenților depășește cu mult capacitatea de absorbție a pieței.
„Avem între 3.500 şi 4.000 de oameni care intră în rezidenţiat în fiecare an, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an de zile. Ori, a pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur şi simplu piaţa, înseamnă că lucrurile sunt în regulă, că nu există cât de cât o adaptare a învăţământului, la această realitate. Asta a fost şi în domeniul dreptului, asta a fost şi în tot felul de alte specializări şi atunci oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală”, a explicat acesta.
Potrivit șefului Executivului, lipsa unor politici publice coerente în educație duce atât la irosirea resurselor financiare, cât și la așteptări nerealiste pentru tinerii absolvenți. „Statul finanțează într-o proporție foarte mare învățământul românesc, iar aceste resurse trebuie direcționate către zone care au adresabilitate”, a spus Bolojan.
Calitatea pregătirii, o altă problemă majoră
Ilie Bolojan a afirmat că, dincolo de nepotrivirea dintre educație și piața muncii, există și o problemă serioasă privind calitatea pregătirii.
„Că ne place, că nu ne place, a fost o involuţie în aceşti ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate”, a declarat premierul.
În același context, șeful Guvernului a atras atenția asupra crizei de meseriași din România. „Avem o criză foarte mare de meseriaşi, de instalatori, de meserii pentru care nu mai găseşti adresabilitate în piaţă”, a afirmat acesta.
Modelul austriac și un proiect-pilot în România
Premierul a dat exemplul Austriei, unde elevii sunt testați încă din clasa a VIII-a în centre vocaționale organizate pe lângă camerele de comerț. Testările evaluează aptitudini precum abilitățile manuale, vederea în spațiu sau urechea muzicală, iar familiile primesc recomandări privind direcția educațională potrivită copilului.
„Dacă nu ai o vedere în spaţiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să iei un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv. Dacă n-ai o anumită manualitate, dacă nu ai anumite abilităţi, nu te duci chirurg. Şi am întrebat, recomandările sunt obligatorii? Nu. Se respectă. La început nu s-au respectat, dar după 10-15 ani, oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinele cu care erau înzestraţi dădeau rezultate maxime şi este un element de a face o anumită direcţionare pe zona de viitor a unui copil”, a explicat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, un program-pilot pe acest model ar urma să fie implementat în regiunea de Nord-Vest, începând de anul viitor, cu finanțare europeană.
Testarea ar urma să fie obligatorie, iar respectarea recomandărilor opțională, în linie cu practicile existente în mai multe state europene.