Ilie Bolojan consideră că relația cu Nicușor Dan este „instituţională corectă”: „Colaborăm, ne întâlnim periodic”

Întrebat vineri, 13 februarie, despre relația cu președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan a declarat că este una instituţional corectă, în care colaborează, se întâlnesc periodic, cel puţin pe toate problemele de politică externă sau de apărare.

„Avem o relaţie instituţională corectă, colaborăm, ne întâlnim periodic şi, cel puţin, pe toate problemele de politică externă sau de apărare, echipele noastre au lucrat convergent în aşa fel încât să existe poziţii unitare ale României în aceste domenii, având în vedere că anumite responsabilităţi, cel puţin în zona Comisiei Europene, de exemplu, şi a Consiliului European sunt partajate între ministere, guvern şi domnul preşedinte”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Europa FM, despre relaţia cu şeful statului.

Întrebat dacă preşedintele Nicuşor Dan îl susţine în adoptarea reformelor, Bolojan a răsuns că reformele pe care le propune sunt necesare, independente de culoarea politică sau de contextul politic.

 „Aceste reforme, din punctul meu de vedere, sunt o necesitate, nu ţin de o culoare politică sau altă, sau din context sau altul, şi, ca să le pui în practică, e nevoie de o masă critică în coaliţie. Aceste întârzieri pe care le-am avut sunt datorate lipsei de sprijin din coaliţie. Trebuie să recunoaştem asta”.

Bolojan a amintit că întâlnirea cu magistraţii pe tema pensiilor speciale a avut loc la Cotroceni, în prezenţa preşedintelui.

„A organizat această mediere şi atunci când a constatat că, practic, poziţia guvernului a fost raţională, aţi văzut că am fost aliniaţi”, a mai spus el.

Joi, Nicușor Dan a catalogat drept „tergiversare” decizia Curţii Constituţionale de amânare, pentru a cincea oară, a unei decizii cu privire la constituţionalitatea legii pensiilor magistraţilor. Şeful statului a subliniat joi seară că subiectul trenează de luni de zile şi că societatea aşteaptă o soluţie clară.

Noua dată stabilită de CCR este 18 februarie. Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, insistă ca CCR să solicite clarificări de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.