Analiză Haosul mobilizării rezerviștilor, explicat de un expert în securitate: „Lipsuri logistice, decizii politice și zero cultură de apărare”
0Expertul în securitate națională Claudiu Degeratu explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns la haosul din jurul exercițiului MOBEX, punctând responsabilitatea politică, lipsurile logistice, planurile de extindere a efectivelor armatei și absența unei culturi de apărare civilă în România.
Scandalul provocat de exercițiul de mobilizare MOBEX, desfășurat în București și Ilfov, a adus în prim-plan o temă esențială: cât de pregătită este România pentru o mobilizare reală și ce arată reacțiile politice despre felul în care înțelegem apărarea.
Expertul în securitate națională Claudiu Degeratu a explicat pentru „adevărul.ro” de ce acuzațiile fostului ministru al apărării Mihai Fifor sunt o formă de oportunism politic, cum s-a ajuns la o rezervă îmbătrânită, dar și de ce o economie de apărare nu poate susține creșterea României.
O declarație de oportunism politic
Amintim că, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, dar și lider PSD Arad, i-a cerut demisia ministrului Ionuț Moșteanu după exercițiul MOBEX, acuzând „bătaia de joc” la adresa rezerviștilor. El a ironizat lipsa de reacție a ministerului, afirmând că „nimeni nu-și asumă uriașa bătaie de joc” și cerându-i ministrului să „își ia trotineta și să plece”.
O reacție pur oportunistă, atrage atenția Claudiu Degeratu. „Declarația lui Mihai Fifor este una de oportunism. PSD și PNL poartă o vină directă pentru starea actuală a sistemului. Ani de zile nu s-au alocat resurse pentru rezerviști și pentru mobilizare. Fifor profită acum de o situație pe care partidul lui a generat-o”, spune expertul.
El subliniază că niciun partid din marile guvernări nu poate poza în inocent: „S-a ajuns aici din cauza unei lipse de viziune și de resurse acumulate în timp. Este ipocrit să acuzi haosul, când tu ai patronat subfinanțarea.”
Degeratu avertizează că politizarea constantă a subiectelor militare e periculoasă: „E trist că astfel de momente sunt folosite pentru câștig politic. Se creează neîncredere în instituțiile care chiar trebuie să funcționeze în criză.”
MOBEX a arătat realitatea: lipsa de logistică și subfinanțarea cronică
Exercițiul MOBEX B-IF-25, desfășurat între 12 și 20 octombrie, a adus la un loc mii de rezerviști din Capitală și Ilfov pentru verificări, actualizarea datelor și exerciții standard de mobilizare. Purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Corneliu Pavel, a explicat că „scopul unui exercițiu de mobilizare este tocmai identificarea acestor deficiențe”.
Claudiu Degeratu confirmă că problemele apărute nu sunt întâmplătoare: „Dacă nu asiguri resursele logistice pentru mobilizarea rezerviștilor, atunci cum asiguri logistica pentru trupele active în caz de alertă reală? Aceasta e marea problemă. Exercițiul a arătat limitele de capacitate, nu doar organizatorice, ci și de planificare strategică.”
Expertul arată că scopul primar al unui asemenea exercițiu este să testeze disponibilitatea și reacția la chemare: „Primul obiectiv este să vezi câți vin. Câți ajung efectiv la unitate. Fără acest indicator nu poți discuta despre eficiență. Restul deficiențelor logistice sunt consecințe ale unei subfinanțări cronice.”
Rezerva e îmbătrânită. Obiectivul de 120.000 de soldați e ambițios, dar nerealist
România are astăzi aproximativ 80.000 de cadre militare active, iar MApN vrea să ajungă la 120.000. Degeratu este însă realist: „Nu vom ajunge acolo în următorii cinci ani. Nici măcar cu 3,5% din PIB pentru apărare nu vom reuși. Nu avem baza de instruire și nici personalul care să susțină această creștere.”
Iar rezerva actuală are o medie de vârstă între 45 și 55 de ani: „Ar trebui să avem o rezervă tânără, de 30–35 de ani. Avem însă un decalaj de generație. E o ruptură care afectează direct capacitatea de luptă.”, mai precizează el
Legea rezervistului voluntar ar putea aduce o schimbare, dar lentă: „Pregătirea de 15 zile pe an e un început, nu o soluție. Statul trebuie să investească în formare reală, de cel puțin un an, pentru a ajunge la un nivel NATO. Nu poți forma o armată modernă în stilul anilor ’80.”
Apărarea civilă, un concept străin României
Întrebat despre pregătirea orașelor pentru situații de urgență, Degeratu spune direct: „E un concept străin României.”
„Atenția pentru adăposturile civile datează din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial până prin anii ’60, când amenințarea unui conflict nuclear era reală, iar statele beligerante își construiau infrastructuri de protecție. După 1963–1964, când tensiunile s-au diminuat, interesul pentru astfel de programe a dispărut aproape complet. Țări ca Polonia sau Finlanda au investit în buncăre și adăposturi moderne.”
Expertul consideră că România trebuie să înceapă de la bază: „Mai întâi trebuie consolidată securitatea fizică a spațiului locuibil, de la instalații și rețele de gaze până la apă și electricitate. Abia după aceea putem vorbi despre adăposturi urbane. Fără infrastructură de bază sigură, orice discuție despre apărare civilă e teoretică.”
Degeratu subliniază că reconstrucția protecției civile trebuie să pornească de la continuitatea serviciilor esențiale: apă, energie, transport, comunicații. „Pe lângă consolidarea rețelelor și modernizarea instalațiilor, trebuie prevăzute soluții redundante. Anumite echipamente critice nu pot rămâne la vedere; ele trebuie protejate, iar unde este posibil mutate în subteran sau plasate în locații securizate. Totodată, este necesar să dublăm infrastructurile vitale, astfel încât cedarea unei linii sau a unui punct de distribuție să nu paralizeze orașul.”
Degeratu atrage atenția că aceste măsuri nu sunt simple proiecte tehnice, ci cer planificare administrativă și resurse: „Nu e suficient să spunem «să facem adăposturi». Trebuie o analiză detaliată a rețelelor critice, proiecte de relocare subterană acolo unde e fezabil, sisteme redundante pentru energie și comunicații și personal instruit pentru operare în condiții de criză.”
Degeratu arată că doar Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) se ocupă în prezent de continuitatea serviciilor esențiale convenite cu NATO: „Nu există un plan coerent pentru societatea civilă, ci doar măsuri minime pentru domeniile strategice.”
Problema nu sunt banii, ci lipsa capacității administrative
Deși România are acces la instrumente europene precum programul SAFE pentru achiziții militare, expertul spune că problema nu este lipsa fondurilor: „Bani se pot găsi. Problema e dacă proiectele sunt fezabile și dacă avem cine să le ducă. Nu poți construi o forță umană specializată de mii de oameni peste noapte.”
El explică diferența dintre investițiile în tehnică și cele în resursă umană: „Pentru tancuri sau rachete semnezi un contract. Pentru oameni, trebuie programe, școli, timp. România nu mai are capacitatea administrativă să implementeze proiecte majore în apărare.”
Degeratu mai avertizează că politicienii evită să investească în domenii care nu aduc voturi: „E mai ușor să crești salariile profesorilor cărora să le obții voturile, decât să formezi pompieri și specialiști pentru situații de urgență. Faptul că suntem în NATO e folosit ca scuză pentru pasivitate.”
Panica vine din lipsa de onestitate a liderilor, nu din societate
În privința temerilor publice legate de mobilizare, Degeratu respinge ideea că populația s-ar panica dacă ar fi informată: „Panica apare când oamenii sunt mințiți. Când afli brusc că există o problemă despre care nimeni nu ți-a spus, reacționezi cu furie și teamă.”
El explică ce înseamnă o strategie realistă: „Ideal este să avem capacități proprii pentru muniție, pulberi, armament și un șantier naval funcțional. Dacă producem aceste elemente esențiale, bifăm securitatea. Dar nu trebuie să ne amăgim că vom face profit. Este o industrie care susține apărarea, nu economia.”
Degeratu spune că blocajele politice întârzie actualizarea Strategiei Naționale de Apărare: „Prioritatea rămâne elaborarea și avizarea documentului strategic. Numirile la SRI și SIE sunt întârziate, iar PSD blochează procesul. Asta influențează direct și strategia.”
Potrivit acestuia, România are nevoie urgent de un nou cadru doctrinar adaptat la realitățile din 2025: „Contextul s-a schimbat radical după invazia Rusiei în Ucraina. Avem nevoie de o strategie de apărare actualizată și de o coordonare clară între servicii și ministere.”
Claudiu Degeratu este expert in securitate națională, internațională, NATO, UE, apărare si studii strategice. A lucrat în cadrul MApN în diferite funcții timp de 13 ani, iar acum este expert independent.
Moșteanu, în inspecție
Vineri, ministrul Ionuț Moșteanu a inspectat cum se desfășoară exercițiul MOBEX în București și Ilfov.
Oficialul a anunțat că Statul Major General va face o analiză a exercițiului și va prezenta detalii, inclusiv privind problemele punctuale observate.
„Este un exercițiu în care au atribuții toate instituțiile statului pe apărare, ordine publică și securitate: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, SRI, Administrația Națională a Penitenciarelor. Dacă ați văzut diferențe în această săptămână în realizarea acestui program este pentru că fiecare dintre aceste instituții are obiective specifice. MApN a ales să facă trierea, pregătirea în interiorul cazărmii. Niciuna din cozi nu a fost la Ministerul Apărării. Și nici metrul de croitorie. În unitățile MApN, oamenii au primit tot echipamentul și exercițiile s-au desfășurat conform planului”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Ministrul Ionuț Moșteanu a explicat și că acest exercițiu de mobilizare se întâmplă periodic, pentru ca Armata să vadă care este starea rezervei, iar oamenii să fie refamiliarizați cu operațiunile și echipamentele noi.
În 2024, exercițiul s-a desfășurat în Vrancea, Buzău, Călărași, Ialomița și alte câteva județe. Anul acesta, a fost în Teleorman, Giurgiu, Olt, Sibiu, Mureș, acum în București și Ilfov. Anul viitor, exercițiile MOBEX vor fi alte 7-9 județe.
„Am să o spun pe șleau: există propagandă rusă care împinge anumite narative și vrea să denigreze Armata Română. Rusia vrea să creeze mult stres și multă panică în România și nu numai. Am fost la Bruxelles, am avut multe întâlniri la nivel NATO și UE, lucruri de genul acesta se întâmplă în toate țările”, a precizat Ionuț Moșteanu.