De ce a respins CCR reforma pensiilor magistraților. Explicații oficiale

CCR a transmis că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. 

„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională”, a transmis CCR.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, „Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituț

Argumentele CCR

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avu în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;

- caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;

- de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Pensiile speciale ale magistraților rămân

Judecătorii de la Curtea Constituțională au decis, luni, că legea care trebuia să schimbe pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională. Concret, după ce au amânat de două ori hotărârea, astăzi au anunțat că reforma pensiilor magistraților încalcă regulile fundamentale ale statului.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Președintele Nicușor Dan promite redactarea unui nou text legislativ, care să corecteze o „prevedere anormală  – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani”.