Cum a văzut presa internaţională dezbaterea prezidenţială din România. Cele 4 concluzii ale străinilor
0Presa internaţională a urmărit dezbaterea de luni seară a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din România, formulând patru concluzii în legătură cu aceştia, dar şi cu tematica dezbătută.
Dezbaterea organizată, luni seara, de Digi24, la care au participat şase dintre candidaţii pentru funcţia de preşedinte a fost urmărită cu interes de presa internaţională, România fiind cracterizată drept „un stat-cheie din flancul estic al NATO și un aliat puternic al Occidentului”. În acest context, Politico afirmă că rezultatul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România ar putea „determina dacă România continuă să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei sau dacă sprijină o încetare a focului care ar determina Kievul să cedeze teritorii”.
Vă reamintim că la dezbaterea de luni au participat Mircea Geoană, Elena Lasconi, Kelemen Hunor, George Simion, Cristian Diaconescu şi Ludovic Orban, ultimul dintre aceştia anunţându-şi retragerea din cursa electorală şi susţinerea pentru candidatul USR Elena Lasconi, la scurt timp după începerea dezbaterii.
Vă prezentăm în continuare cele patru concluzii formulate de presa internaţională în legătură prestaţia candidaţilor şi temele abordate.
1. Neprezentările de profil înalt dau un impuls extremei drepte
Politico subliniază, înainte de orice, absenţa lui Marcel Ciolacu şi a lui Nicolae Ciucă, cei mai vizibili dintre toţi candidaţii la preşedinţiea, prin prisma funcţiilor pe care le reprezintă în cadrul guvernului, dar şi ca şefi ai celor două mari partide din România.
Vă reamintim că premierul Ciolacu şi-a motivat absenţa prin faptul că se întâlneşte cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles, în timp ce preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă a participat la o întâlnire cu cancelarul austriac Karl Nehammer.
Absența lor a lăsat ușa deschisă atacurilor împotriva lor și a oferit mai multă vizibilitate lui George Simion de la AUR, pe care presa internaţională îl caracterizează drept „candidatul al extremei drepte”.
2. Candidații văd Ucraina cedând teritorii în schimbul păcii și securității
Majoritatea candidaților prezenți la dezbatere au susținut planul președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a negocia pacea în Ucraina, spunând că nu cred că acest lucru este posibil fără ca Ucraina să cedeze unele teritorii Rusiei, scrie presa internaţională, citându-l pe Mircea Geoană, ca fost secretat general adjunct al NATO, care a afirmat în cazul dezbaterii că „Ucraina nu are resurse pentru a recupera toate teritoriile pierdute. Crimeea este aproape imposibil de recuperat, iar Donbas este deja rusificat”.
Ideea lui Mircea Geoană a fost susţinută inclusiv de George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor, care a declarat că îi va transmite preşedintelui american Donald Trump că ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a permite Ucrainei să adere la NATO.
De asemenea, Politico aminteşte despre momentul în care liderul AUR a ridicat o Biblie și i-a provocat pe contracandidaţii săi să jure că vor respecta dreptul românilor la pace, dar niciunul dintre ei nu a făcut-o.
Este menţionată, de asemenea, poziţia Elenei Lasconi, candidatul USR, care a fost singura dintre candidaţii prezenţi la dezbatere care s-a opus ideii ca Ucraina să cedeze teritoriu, afirmând că acest lucru l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.
3. Toţi candidaţii sunt pro-UE
Cea de-a treia concluzie a Politico desprinsă din discuţiile candidaţilor la Preşedinţia României este aceea că toţi candidaţii la Preşedinţia României sunt pro Uniunea Europeană. Chiar şi George Simion, care a fost acuzat că ar fi pro-rus şi că intenţionează să scoată România din comunitatea europeană.
„Opțiunea mea este euro-realismul”, l-a citat Politico pe George Simion, precizând în legătură cu el că este un susţinător al suveranităţii României şi că nu doreşte adoptarea monedei unice euro.
4. Căsătoriile între homosexuali sunt încă interzise în România
În contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis anul trecut că România nu a respectat drepturile cuplurilor de același sex prin nerecunoașterea relațiilor lor, niciunul dintre candidați nu s-a pronunțat în favoarea legalizării căsătoriilor între homosexuali, unii folosind dezbaterea pentru a reafirma că aceasta ar trebui să rămână o opțiune doar pentru un bărbat și o femeie, mai scrie Politico.
Publicaţia îl citează din nou pe George Simion, care a fost singurul care s-a opus parteneriatului civil pentru cuplurile homosexuale, spre deosebire de restul candidaţilor prezenţi la discuţii: „Cred că putem găsi soluții juridice fără a inventa un înlocuitor pentru căsătorie, care este baza societății”.
În opoziţie cu el s-a plasat Elena Lasconi, care a apreciat că că acest tip de parteneriat este absolut necesar pentru a proteja „minorităţile”, ceea ce a dus la o ciocnire cu Kelemen Hunor, candidatul partidului minorității maghiare, care i-a cerut acesteia vehement: „Nu confundați minoritățile etnice cu minoritățile sexuale!”.