Cum a dat greș Coaliția ultima dată când a vrut să strângă cureaua: de la mimarea înghețării angajărilor la blocarea unor măsuri
0Puterea vrea din nou o reducere a cheltuielilor bugetare, iar printre măsurile gândite sunt unele care nu au dat roade deloc în ultimii doi ani, printre care interzicerea cumulului pensie-salariu de la stat sau diminuarea sporurilor.
Guvernul Ciucă a ajuns să aibă un record propriu de bugetari în instituții publice exact într-o perioadă în care fusese decisă înghețarea angajărilor la stat, adică în noiembrie 2022.
În iunie 2022, luna când a fost dată ordonanța de urgență pentru înghețarea organizării de concursuri pentru angajări la stat, numărul total era 1.269.712 de persoane. În august, numărul posturilor ocupate la stat ajunsese la 1.254.295. Prin urmare, conducătorii instituțiilor „au recuperat” din plin la capitolul angajări, dacă ne raportăm la acest reper temporal, august 2022, față de noiembrie 2022, adică 1.280.003 persoane. Conform statisticii date publicității vineri, la stat erau ocupate la nivelul lunii februarie 1.276.84 persoane.
Tema interzicerii cumulării pensiei cu salariul de la stat
Marcel Ciolacu și Adrian Câciu au ridicat și tema interzicerii cumulării pensiei cu salariul de la stat, fiind vizați mai ales cei pensionați anticipat, ca urmare a unor prevederi legale, nu la 65 de ani. Tinerii pensionari sunt mai ales „specialii”.
Interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat şi permiterea continuării activităţii până la 70 de ani nu a fugura pe agenda comună a Coaliţiei, când au făcut programul de guvernare, ca prim pas în reforma sistemului de pensii din România, cu toate că în fostul Executiv al PNL a fost prezentată ca o prioritate. Primul semnal a fost programul de guvernare, unde nu este amintită nici măcar o dată soarta acestei legi, prin care ar fi evitate pensionări la vârste de sub 50 de ani, de obicei în sistemul judiciar sau militar, pentru ca ulterior pensionarii să fie numiţi pe diferite funcţii în aparatul de stat.
Proiectul de lege înaintat de Guvern şi aprobat de Senat este blocat în comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor. Iniţiativa Guvernului a fost văzută ca un prim pas de reformare a sistemului pe pensii, din două motive: i) permitea rămânerea în munca activă, opţional, după 65 de ani, până la 70 de ani, în condiţiile în care în 2028 vor ieşi la pensie femeile din generaţia decreţeilor, iar în 2030, bărbaţii din această generaţie; ii) economii la bugetul de stat, prin plătirea unui singur venit, în special pentru pensionarii speciali, numiţi pe funcţii, deşi au venituri consistente, unii de mii de euro lunar.
De asemenea, problema legată de sporuri sau bonusuri. Tot Guvernul Cîțu a fost cel care a avut în pregătire un proiect de lege privind reașezarea sporurilor, pentru a se ajunge la un maxim de 25% a acestora, raportate la salariul de bază. Proiectul era pregătit de ministra Raluca Turcan, dar odată cu plecarea acestia din Guvern, tot demersul a murit. Acum, Guvernul Ciucă și ministrul Budăi va trebui să se preocupe, mai ales că până la finalul lunii iunie trebuie făcută o nouă lege a salarizării.
Impozitarea lefurilor mari
O altă idee discutată este impozitarea drastică, pentru o perioadă de timp, a marilor venituri de la stat. Mai precis, ale celor care depășesc leafa lui Klaus Iohannis, adică mai mari de 24.960 de lei (venit brut) sau 14.600 de lei (net). Tema e încă negociată la nivelul specialiștilor din cadrul Ministerului de Finanțe, cei care vor veni cu propunerile.