Culisele constituirii Alianței Dreapta Unită

USR, PMP și Forța Dreptei au bătut palma pentru o listă comună la europarlamentarele din 2024, prin constituirea Alianței Dreapta Unită, un demers negociat timp de mai multe luni, din cauza diferențelor ideologice între cele trei formațiuni, dar și a zestrei pe care o avea fiecare.

Primul test al coeziunii celor trei formațiuni este reprezentat de europarlamentare, unde deja au fost anunțate primele opt persoane: Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forța Dreptei), Radu Mihail (USR) și Corina Atanasiu (USR). Potrivit informațiilor „Adevărul“, prezentarea primelor opt persoane e sugestia publică a faptului că formațiunea ar putea scoate în jur de 23%-24%, ca să aibă un număr de opt mandate.

Însă surse politice din interiorul noii alianței au precizat pentru „Adevărul“ că scorul realist e în jur de 18%. De altfel, se poate observa și din modul de alocare a pozițiilor faptul că s-a încercat să fie asigurate locuri eligibile astfel încât să fie și un reprezentant de la Forța Dreptei, juniorul Alianței. Mai exact, pentru ca Violeta Alexandru să prindă un mandat în Parlamentul European ar fi nevoie ca noul pol electoral să obțină puțin 17% la urne.

Ce zestre a adus fiecare formațiune

În discuțiile din Coaliție pe tema împărțirii locurilor, fiecare partid a adus la masa negocierilor mandatele deținute. Potrivit informațiilor „Adevărul“, USR a venit cu cei 64 de parlamentari și cei 38 de primari, PMP – cu 50 de primari, însă a amintit că are o rețea foarte puternică de consilieri locali (peste 2.000), în timp ce Forța Dreptei are 16 parlamentari. De altfel, Forța Dreptei a mizat în negocieri și pe faptul că va reuși să atragă câteva procente de la liberalii nemulțumiți de alianța PNL-PSD.

Una din marile piedici în ajungerea la o înțelegere a fost generată de diferențele ideologice. PMP și Forța Dreptei au o orientare liberalo-conservatoare, cu un discurs care ține cont de sensibilitățile din mediul rural și urbanul mic, în timp ce USR merge pe un discurs liberal modern, adică unde sunt împrumutate inclusiv teme ale stângii, orientat mai ales spre marile orașe. De asemenea, PMP și Forța Dreptei caută sprijin în structurile locale, cum sunt primarii și consilierii, în timp ce USR critică administrația locală și beneficiile pentru aleșii din teritoriu.

Un moment care a dus la tensiuni interne a fost cel legat de cazul Lasconi, când USR a decis să o retragă de pe lista de europarlamentare pe primărița din Câmpulung, după ce a afirmat că a votat la referendumul pentru familia tradițională. La acea vreme, Ludovic Orban i-a luat apărarea lui Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel, deși era văzută ca o potențială locomotivă a partidului, nu este într-o relație prea bună cu șeful USR, Cătălin Drulă, surse din Uniune subliniind pentru „Adevărul“ că e percepută ca o posibilă amenințare pentru președintele partidului, din cauza notorietății sale.