Analiză Consultările președintelui Nicușor Dan cu magistrații, „un proces de mediere”. Ce spun experții despre referendumul pentru magistrați

Președintele Nicușor Dan a convocat magistrații la consultări pe tema funcționării sistemului de justiție, anunțând totodată o inițiativă neprevăzută de lege, căreia analiștii nu îi dau șanse prea mari. 

Consultările președintelui Nicușor Dan, purtate luni, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, intră în atribuțiile șefului de stat, însă experții subliniază că trebuie să fie urmate de alți „pași de natură instituțională”: 

„Este vorba despre procedura de mediere pe care o pune în mișcare președintele. Președintele ia contact cu cei care au dorit să vină la aceste întâlniri. Am înțeles că o parte dintre ei sunt reprezentanții ai asociațiilor de procurori, respectiv judecători. Vom vedea care vor fi pașii următori. Trebuie să fie pași de natură instituțională pentru a permite deblocarea situației. (...) Problemele în justiție sunt foarte delicate. Pentru că nu există un adevăr și mai multe adevăruri. Există perspectiva pe care au prezentat-o participanții la consultare și există, ceea ce înțeleg, a prezentat Inspecția Judiciară care a menționat că o parte dintre aspectele sesizate și discutate în opinia publică au fost investigate de ei. Câtă vreme Inspecția Judiciară și CSM-ul vor fi controlate de un grup al magistraților, este foarte greu ca aceste două adevăruri să se armonize”, a explicat Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii București, pentru Adevărul. 

Un referendum penru magistrați, „imposibil”

Șeful statului a anunțat inclusiv pregătirea unui „referendum” în luna ianuarie, pentru consultarea magistraților cu privire la următoarea întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, demers care a atras critici în spațiul public, în contextul în care șeful statului a subliniat că rezultatele nefavorabile ar trebui să ducă la plecarea întregii echipe a CSM. 

„Ceea ce propune președintele este foarte dificil de făcut, dacă nu imposibil. Sunt două aspecte. În primul rând, referendumul național îi privește pe toți cetățenii, nu pot fi făcute referendumuri pentru categorii sociale. Există referendumuri locale, dar acelea nu-l privesc pe președinte. Privesc comunitățile locale. Iar în privința revocării membrilor CSM, dacă privim cu atenție la lege, constatăm că aceasta depinde de votul magistraților și de intervenția Inspecției Judiciare. Și este cu totul altă situație. Și nu pot fi revocați în bloc, pot fi revocați doar individual”, mai spune profesorul Ioan Stanomir. 

De ce inițiativa nu ar avea niciun rezultat

„În ce privește referendumul, asta nu, nu este posibil să facă referendum. Constituția României prevede că președintele, după consultarea Parlamentului, poate să cheme poporul să își exprime voința, prin vot, asupra unei probleme de interes național. Asta este tot. Atât scrie în Constituție. În lege este Legea Referendumului, care ne spune că se pot organiza și referendumuri locale, pe unități administrative, pe comune, pe județe. Dar pe meserii încă nu s-a inventat referendumul”, punctează fostul președinte CCR Augustin Zegrean.

De altfel, acest referendum nici nu ar avea vreun rezultat, mai punctează acesta: „Ei pot fi revocați, dar nu toți odată. Problemele de disciplină sunt prevăzute în lege, procedura este prevăzută în lege și e foarte complicată și poate dura și un an de zile, poate chiar mai mult, pentru că, în final, orice hotărâre se ia, poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

De partea cealaltă, la Palatul Victoria, referitor la inițiativa premierului de forma un grup de lucru care va analiza legile justiției, fostul președinte CCR subliniază că dacă șeful Guvernului „a făcut grup de lucru fără magistrați, iar nu este bine deloc”.

O competiție între Palate

Profesorul în științe politice și juridice Radu Carp explică faptul că inițiativele premierului Ilie Bolojan și ale președintelui Nicușor Dan indică „o competiție” între cele două palate, aceasta având potențialul de a da „un avânt nesperat forțelor politice radicale”:

„Dacă ne uităm cu atenție, vedem că există în ultimele săptămâni această competiție. Pleacă, cred, din proiecțiile pe care ei doi lideri le fac asupra viitorului lor politic. Nicușor Dan știe foarte bine că el nu va fi comparat cu Klauș Iohannis, pe termen scurt, ci cu performanțele lui Bolojan în cât timp a fost președinte interimar. Bolojan știe foarte clar că nu poate să meargă mai departe în reformă, dacă nu are strijinul președintelui României. Pe de alta parte, el este cel care conduce actuala coaliție”, spune profesorul Radu Carp, indicând însă că „asta este arhitectura regimului politic”, „întotdeauna exista o competiție președinte-premieri datorită sistemului prezidențial”.

Procesul inițiat la Cotroceni are însă potențialul de a-l opri pe cel de la Palatul Victoria, mai completează acesta: „Eu așa îl privesc. Ar fi un demers care are ca obiectiv final oprirea demersului de la Guvern. Pentru că la Guvern se va constitui acest grup lucru și se va merge pe procedurile normale. Și se vor identifica anumite probleme și se va veni cu soluții de ordin legislative”.

Amenințarea din Parlament

Ședințele de consultări convocate la Palatul Victoria și referendumul între magistrați anunțat de șeful statului nu sunt singurele demersuri de pănă acum. Președintele le-a cerut magistraților inclusiv să îi scrie pentru prezenta problemele cu care se confruntă. Un raport al observațiilor transmise până acum de magistrați indică „un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice”.

În paralel, Inspecția Judiciară a publicat un alt raport, chiar în timpul discuțiilor de la Cotroceni, în care afirmă că multe dintre faptele care au stârnit în ultimele săptămâni controverse în spațiul public, odată cu difuzarea documentarului Recorder-Justiție Capturată, au fost deja verificate. 

În context inițiativelor anunțate de șeful statului, acesta se confruntă inclusiv cu amenințări de demitere din Parlament. Atât grupul de la Senat, PACE-Întâi România, cât și AUR, au anunțat intenția de a porni procedurile pentru suspendarea și apoi demiterea președintelui României. Astfel că, în Parlament se strigă strângerea de semnături pentru demiterea președintelui. Demersul poate fi început cu semnăturile a peste 154 de parlamentari, însă este nevoie de aprobare în plen. Pentru a trece de votul Parlamentului, este nevoie de majoritate. Sunt 464 de parlamentari în total, adică inițiativa are nevoie de 233 de voturi.