Ce moștenește noul primar al Bucureștiului: datorii uriașe, subvenții costisitoare și proiecte blocate

În timp ce bucureștenii se pregătesc să iasă duminică la urne pentru a decide soarta Capitalei în următorii 3 ani, mai multe probleme majore așteaptă să fie rezolvate. Indiferent cine va fi câștigătorul scrutinului de la finalul săptămânii, euforia victoriei va dura extrem de puțin. Odată cu mandatul, noul edil va prelua o serie întreagă de urgențe financiare și de infrastructură care nu suportă amânare.

Prima și cea mai grea provocare o reprezintă gestionarea „găurii negre” din bugetul Primăriei Generale. Problema vine din cotele defalcate din impozitul pe venit. Fostul primar, Nicușor Dan, a reclamat în repetate rânduri că, deși Bucureștiul generează miliarde de lei anual, legea actuală direcționează mare parte din bani către primăriile de sector. Și nu numai. În ultimii 2 ani, bugetul a scăzut de la 6 miliarde de lei la 4 miliarde de lei, după ce Guvernul a decis să redistribuie o parte din bani către primăriile de sector.

Practic, autoritățile au creat o imensă anomalie administrativă. Sectoarele, care au responsabilități mai reduse (parcuri locale, salubritate stradală, școli), ajung să aibă excedente bugetare pe care le cheltuie adesea pe amenajări peisagistice și borduri, în timp ce Primăria Generală, care gestionează sistemele vitale ale orașului, nu reușește să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare. Jumătate din bugetul propriu al Primăriei Capitalei, aproximativ 3 miliarde de lei, pleacă automat, în fiecare an, doar pentru a acoperi subvențiile la termoficare și transport public.

În prezent, tariful pentru energia termică este de 1.100 de lei/gigacalorie, sumă din care bucureștenii achită aproape 350 de lei/gigacalorie. Diferența este suportată de primărie. Situația este similară și în cazul transportului public. Societatea de Transport București obține anual din bilete în jur de 250 de milioane de lei, în condițiile în care bugetul de cheltuieli se apropie de 1,5 miliarde de lei.

Noul primar va trebui să decidă dacă menține actualul nivel al subvențiilor, cu riscul de a bloca alte investiții, sau dacă va propune o strategie de ajustare graduală a tarifelor, o măsură nepopulară, dar posibil necesară pentru sănătatea financiară a instituției.

Datorie de 1,3 miliarde de lei către ELCEN

Dar acestea sunt probleme în general cunoscute. Ce nu s-a discutat absolut deloc în campania electorală este datoria pe care Termoenergetica, compania de distribuție a energiei termice, o are către ELCEN, societatea care deține CET-urile, aflată în subordinea Ministerului Economiei. Potrivit unei comunicări ELCEN din luna aprilie, datoria se ridica la 1,3 miliarde de lei.

Cea mai mare presiune vine din restanțele de 653 de milioane de lei către ELCEN, bani necesari pentru acoperirea subvenției la căldură. Această sumă a depășit deja termenul legal de plată. Apoi, pe lângă subvenția neplătită, Primăria mai are de achitat aproximativ 200 de milioane de lei pierderi calculate din 2022 încoace, 47 de milioane de lei penalități de întârziere și 36 de milioane de lei, o diferență de capital social neplătită.

Datorii către persoanele cu dizabilități

Unul dintre cele mai delicate dosare sociale ale Capitalei priveşte restanţele acumulate la plata stimulentului pentru adulţii cu dizabilităţi. Deşi o hotărâre a Consiliului General prevedea un ajutor lunar de 500 de lei, administraţia condusă de Nicuşor Dan a achitat, timp de aproape trei ani, doar jumătate din sumă, invocând situaţia critică a bugetului şi riscul blocării serviciilor publice. Astfel s-a acumulat un debit de aproximativ 400 de milioane de lei.

Pentru a acoperi această datorie, fostul edil a introdus în 2024 un mecanism de recuperare eşalonată. Beneficiarii primesc lunar 750 de lei, suma actuală plus o parte din restanţe.

Prin urmare, noul primar va prelua nu doar obligaţia de a menţine plata curentă, ci şi pe cea de a continua rambursarea restanţelor pentru încă aproximativ un an şi jumătate. În termeni financiari, viitoarea administraţie va trebui să găsească resurse pentru a acoperi un rest estimat la 200 de milioane de lei.

Blocajul modernizărilor liniilor de tramvai

În urmă cu 2 ani, Primăria Capitalei a demarat un proiect major de modernizare a liniilor de tramvai, în cadrul căruia aproximativ 50 km de linii ar urma să fie înlocuite. Costurile se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro, din care 300 de milioane de euro reprezintă bani puși la dispoziție de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2021–2027.

Până în acest moment este gata doar modernizarea liniei de tramvai 5, în lungime de 5 km, de pe Bulevardul Barbu Văcărescu. De asemenea, sunt aproape de finalizare și lucrările la linia tramvaiului 42, de pe Bulevardul Expoziției, acolo unde firma austriacă Porr a lucrat fără să îi fie achitate deocamdată facturile. În schimb, deși există contracte semnate, lucrările sunt în stadiul incipient sau încă nu au început deloc din cauza problemelor bugetare majore cu care se confruntă Primăria Generală. Prin urmare, noul primar general va trebui să găsească banii necesari pentru startul lucrărilor.

Problema tramvaielor rusești

O altă problemă majoră a Capitalei, ignorată în campania electorală, este legată de litigiul dintre Societatea de Transport București și Grupul Grampet, controlat de Gruia Stoica, în urma căruia STB ar putea fi obligată să cumpere 40 de tramvaie de 18 metri din Federația Rusă.

Povestea datează din anul 2019, în timpul mandatului de primar al Gabrielei Firea. La vremea respectivă, deși nu avea fondurile necesare, STB a lansat o licitație pentru achiziția a 40 de tramvaie din gama de 18 metri, cu posibilitate de achiziție a încă 60 de tramvaie, scopul declarat fiind de a înlocui tramvaiele Tatra T4R, produse în anii ’70.

Contractul a fost câștigat de Asocierea Electroputere VFU Pașcani – Reloc Craiova (grupul Grampet), după ce la licitație a mai participat doar o asociere condusă de Astra Vagoane, companie cu care Grampet are relații comerciale. Victoria Grampet a stârnit numeroase semne de întrebare, în condițiile în care grupul are zero experiență în producția de tramvaie. Singura tangență cu domeniul a avut-o VFU Pașcani, care a modernizat în total 17 tramvaie: 16 tramvaie GT4 Armonia pentru Timișoara și un tramvai GT4 M pentru municipiul Iași. Conform informațiilor noastre, licența aparține de fapt firmei rusești PK Transportnye Sistemy, situată în orașul Tver. Uzina a fost vizitată chiar de Vladimir Putin înainte de declanșarea războiului din Ucraina.

La scurt timp după preluarea mandatului, Nicușor Dan a luat decizia de a renunța la această achiziție. Principalul motiv a fost legat de costul pe care primarul general îl considera mult prea ridicat, dar și de faptul că Primăria Capitalei nu are prevăzute fonduri pentru această achiziție. Pentru aceste 40 de tramvaie din gama de 18 metri, STB ar trebui să achite aproximativ 300 de milioane de lei, fără TVA. De atunci a început o lungă dispută juridică între STB și grupul Grampet, câștigată de acesta din urmă.