Analiză Cât avantajează România ezitarea în fața invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace? Hurezeanu: „Mizez pe luciditatea liderilor politici”

Amânarea unui răspuns de către România la invitația președintelui Donald Trump pentru Consiliul pentru Pace din 19 februarie ridică întrebări despre relațiile cu Statele Unite. Experții consideră că, deși o participare ar fi benefică, relația bilaterală depășește această decizie punctuală.

Prezent la Consiliul European, președintele Nicușor Dan a declarat că România, ca şi alte state europene, ar avea statut de observator în cadrul Consiliului de Pace înfiinţat de preşedintele american Donald Trump, context în care partenerii de peste ocean trebuie să lămurească rolul pe care îl pot juca observatorii, urmând ca o decizie de participare a României la Consiliul pentru Pace să fie luată ulterior.

„Pentru că există în momentul acesta, şi estimez că multe luni din momentul ăsta vor exista nepotriviri între Carta acestei organizaţii şi Carta Internaţională la care noi suntem parte, noi nu putem avea un alt statut decât cel de observator”, explică șeful statului.

Discuțiile ar urma să fie finalizate săptămâna aceasta, însă așteptarea ridică noi semne de întrebare cu privire la relațiile dintre SUA și România. Administrația Prezidențială din România a anunțat încă de anul trecut organizarea unei întâlniri în SUA a președintelui Nicușor Dan cu președintele american Donald Trump, însă aceasta nu a avut loc până acum, context în care analistul de politică externă, Radu Magdin, punctează că șeful statului are nevoie de o vizită de succes la Washington, amintind de eforturile din ultimele luni:

„Cred că România trebuie să-și vadă de interesul său național. Și interesul său național este să aibă o relație privilegiată cu Statele Unite. Noi am lucrat mult pentru a încerca să ne apropiem de americani și după aceea să ținem relația aceasta cât mai caldă și cât mai strânsă. În consecință, indiferent de cine conduce politica la Washington și indiferent de exotismul anumitor propuneri, noi trebuie să ne gândim dacă și când este în interesul nostru, inclusiv contextual, să mergem mai departe”.

„Cred că este greu ca Nicușor Dan să aibă o vizită de succes la Washington în perioada următoare dacă în viziunea administrației Trump nu îi va ajuta și el pe americani atunci când ei au nevoie să arate că au o serie de țări alături de ei în anumite proiecte promovate ca strategice” - Radu Magdin, analist de politică externă

Soarta unei vizite la Washington ar putea fi pecetluită, în funcție de răspunsul dat de România, este de părere acesta: „Nu pot să nu remarc faptul că este important pentru președinte României, politic, inclusiv acasă, să fie văzut ca fiind girat de către administrația americană și având o relație bună cu administrația americană. Și cred că este greu să aibă o vizită de succes la Washington în perioada următoare, dacă, în viziunea administrației Trump, nu îi va ajuta și el pe americani atunci când ei au nevoie să arate că au o serie de țări alături de ei în anumite proiecte promovate ca strategice”.

Din această perspectivă, analistul explică faptul că președintele Nicușor Dan „are nevoie de o vizită de succes la Washington”, context în care ar fi „înțelept” să meargă „mai degrabă pozitiv spre administrația Trump”, lucru care ar fi apreciat.

Fost ministru de Externe: România nu are restricțiile altor state

La rândul lui, fostul ministru de Externe, Emil Hurezeanu, explică pentru „Adevărul” că Polonia și Germania sunt împiedicate de propriile legislații să facă parte și dintr-o alianță ca acest Consiliu de Pace. „Noi nu avem aceste restricții. Mizez pe luciditatea și pe responsabilitatea liderilor politici români că, luând o astfel de decizie, își asuma această poziție până la capăt”, punctează fostul ministru.

Fostul șef al diplomației indică totodată că „relația României cu SUA nu se limitează doar la propunerea de participare a României în Consiliul de Pace, respectiv amânarea unei decizii române. E mai complexă”.

„Interesele între cele două țări, și pentru americani, și pentru noi, depășesc acel moment” - Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe

La un an după discursul vicepreședintelui american J.D. Vance — care a surprins Europa și a alimentat opoziția suveranistă din România prin criticile sale legate de anularea alegerilor din 2024 și efectele acestora asupra relațiilor bilaterale între România și SUA — fostul ministru Emil Hurezeanu apreciază că acel moment a fost depășit de ambele state. „Interesele între cele două țări, interesele relațiilor bilaterale, și pentru americani, și pentru noi, depășesc acel moment, l-au și depășit în teren, prin fapte, prin întâlniri prin angajamente mutuale”. 

În ceea ce privește ultimul raportul publicat de Congresul SUA, despre care s-a spus că face referire și la alegerile anulate din România, Hurezeanu explică: „Nu este raportul complet al Comisiei Congresului. Este incomplet și nerelevant, deocamdată. Ar putea fi o variantă a unei alte versiuni care apare în legătură cu asta”.

În prezent nu există îngrijorări legate de o atitudine de respingere sau de refuz sau de stagnare a relațiilor americano-române, întărește fostul ministru. „Atunci eram între două mări tulburi, furtunoase. Anularea alegerilor, un președinte interimar, un guvern de coaliție controversat, în sensul că disputat cu o opoziție puternică. Nu era numai AUR în opoziție, era și USR. Era o opoziție și, să zic așa, antieuropeană și o opoziție liberală”, mai explică el.

„Nu poate fi influență determinantă în ceea ce privește cursul relațiilor dintre Statele Unite și România”-  Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe

Iar George Simion și AUR nu au nicio influență asupra MAGA.

„MAGA însăși traversează o perioadă de clarificări. Sunt acolo mai multe curente și tensiuni între pro-israelieni și anti-israelieni, care se dezvoltă într-un anumit fel, între suveraniștii centrați pe interesele pur americane în interior și membrii MAGA care continuă să îl suporte în orice situație pe președintele Trump, chiar când acesta depășește în intențiile sale politice evoluțiile americane. Există aceste tensiuni, vom vedea cum evoluează MAGA în general”, spune Hurezeanu, punctând însă că, „între MAGA și AUR nu este o influență determinantă a AUR. Nu poate fi influență determinantă în ceea ce privește cursul relațiilor dintre Statele Unite și România, care țin cont de interesele strategice majore ale Statelor Unite”.