Cazul Bîstroe. Ministerul Transporturilor din România a cerut ucrainenilor ca măsurătorile să înceapă din 15 martie

Un reprezentant al Administrației Fluviale a Dunării de Jos a recunoscut, în discuțiile tehnice cu ucrainenii pe tema Bîstroe, că ministerul condus de Sorin Grindeanu a cerut Kievului ca măsurătorile să fie făcute începând cu 15 martie, susțin surse politice.

UPDATE  Potrivit unor surse politice, AFDJ, instituție în subordinea Ministerului Transporturilor, se va afla în contact cu partea ucraineană pentru discuția legată de Canalul Bîstroe. Ucrainenii au precizat ca e nevoie de dezvoltarea Canalului Sulina. Reprezentanții de la Ministerul Transporturilor au spus că se va continua dezvoltarea acestuia mai ales în ceea ce privește aspectul de semnalizare pe noapte, referindu-se la proiectul care va duce la sporirea capacității cu peste 40%.

Conform surselor citate, pâna luni dupa-amiază se va transmite planul de măsuratori către Ucraina. Masurătorile vor dura circa 10 zile și apoi va avea loc interpretarea datelor colectate.

UPDATE Ministerul Transporturilor a venit cu precizări într-un mesaj pe pagina de Facebook.„Astăzi, 3 martie 2023, a avut loc o întâlnire tehnică, în format videoconferință, la nivel de experți între partea română și cea ucraineană. Întâlnirea a fost coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părți.Participanții au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023”, arată postarea ministerului.

„Totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi. Aceștia se vor întâlni luni, 06 martie 2023 pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile. Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia. Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe.Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare”, completează sursa citată.

---

„Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, era mesajul transmis de Sorin Grindeanu, pe 23 februarie, pe pagina sa de Facebook. 

Însă în ședința autorităților române cu experți ucraineni, de vineri, un reprezentat al Ministerului Transporturilor, adică Romeo Soare de la AFDJ, a recunoscut că, de la bun început Ministerul Transporturilor din România a cerut instituției similare din Ucraina ca măsurătorile să înceapă din 15 martie, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

De altfel, încă de la începutul săptămânii „Adevărul” a trimis o solicitare la MInisterul Transporturilor pentru a cere detalii despre demersurile acestei instituții în ceea ce privește procedura de începere a măsurătorilor și corespondența acestei structuri cu instituțiile similare din Ucraina. 

Potrivit surselor politice menționate anterior, măsurătorilor ar dura circa 10 zile, iar interpretarea încă 10-15 zile. Prin urmare, toată rapiditatea solicitată de vicepremier în spațiul public nu prea este dublată și de o celeritate instituțională. 

Corespondență deficitară cu Comisia Europeană

Comisia Europeană încă nu a primit documente de la cele două părți aflate în dispută, deși a solicitat acest lucru. La rândul său, vicepremierul Grindeanu susține că s-a bazat pe date înainte de a vorbi și așteaptă ca românii să meargă pentru măsurători.

„Comisia (Europeană - n.r.) a solicitat atât autorităților române, cât și ucrainene informații suplimentare cu privire la situația actuală și orice lucrări. Până în prezent, Comisia nu a primit niciun document oficial de la niciuna dintre părți. Comisia a cerut, de asemenea, autorităților române și ucrainene să coopereze strâns în această problemă și să asigure o transparență deplină în schimbul de informații”, se arată în răspunsul trimis de Anna Wartberger, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe probleme de mobilitate și transport, la solicitarea Digi24.ro.

De asemenea, repreznetanta Comisiei a venit și cu precizări referitoare la aspectul tehnic al lucrărilor. „Deoarece Chilia și Bâstroe nu fac parte din rețeaua TEN-T, Comisia Europeană nu a finanțat și nici nu a coordonat lucrări la canalul Bâstroe. În schimb, suntem pregătiți să finanțăm lucrări la canalul Sulina, pentru a crește cantitatea de mărfuri care circulă pe acest canal – Comisia pune la dispoziție României 6 milioane de euro în acest scop”, se mai precizează în răspunsul pentru sursa citată.

Într-o intervenție la Digi24, Grindeanu a precizat că încă așteaptă răspunsul părții ucrainene pentru ca experții români să meargă pentru măsurători. Mai mult, a ținut să sublinieze că a informații înainte de a veni cu precizări publice despre cazul Bîstroe.

„Eu nici nu am mers cu barca să ma dau pe Bâstroe sau pe Chilia. Eu am avut în față anumite rapoarte date de către structuri care nu țin de Ministerul Transporturilor, în speță, de ministerul de Interne. Asta nu înseamnă că experții și măsurătorile care să ne spună ce s-a întâmplat nu trebuie să își facă treaba. Intrându-se pe această cale diplomatică eu zic că trebuie să așteptăm adresele de la MAE să ne comunice când ne întâlnim cu ucrainenii”, a declarat ministrul.