Avram Gal critică deciziile României de politică externă. „De ce Kievul a rămas doar un ecran?”

Avram Gal, fost consilier în Parlamentul României, sugerează că România nu are o strategie diplomatică coerentă și că deciziile sale de politică externă par inconsecvente. El aduce în prim-plan contrastul dintre participarea fizică la summit-ul de la Paris și prezența doar virtuală la summit-ul de la Kiev.

„Participarea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, la summit-ul de la Kiev prin videoconferință, în timp ce alți lideri europeni au fost prezenți fizic, ridică întrebări semnificative despre coerența și implicarea României în afacerile europene. Această situație este cu atât mai emblematică cu cât, săptămâna trecută, Bolojan a participat fizic la o întâlnire la Paris, în timp ce ceilalți participanți au optat pentru conectare virtuală”, scrie Avram Gal pe contul său de Facebook.

El spune că acest fapt ridică semne de întrebare despre prioritățile și poziționarea României pe scena internațională, ceea ce ar putea afecta imaginea și influența României în regiune.

„Contrastul dintre cele două evenimente poate fi interpretat ca o lipsă de strategie sau priorizare în politica externă. Participarea fizică la Paris, când alții au fost virtuali, sugerează că România a considerat acel summit mai relevant sau și-a asumat un rol proactiv. Însă absența fizică la Kiev, într-un context în care aliații europeni și-au demonstrat solidaritatea prin prezența directă (într-o zonă afectată de conflict), poate transmite un mesaj ambiguu despre angajamentul României față de securitatea colectivă și sprijinul pentru Ucraina”, menționează Gal.

Avram Gal subliniază importanța simbolurilor în diplomație și sugerează că România riscă să fie marginalizată dacă nu reușește să-și coreleze acțiunile cu discursul său oficial de susținere a Ucrainei.

„Prezența virtuală în locul celei fizice, în condițiile în care alți lideri europeni și-au asumat riscul unei deplasări la Kiev, transmite involuntar un semnal de pasivitate sau indecizie. Pentru a evita marginalizarea și a menține influența sa, România trebuie să alinieze simbolurile diplomației cu angajamentul său declarat – mai ales într-un context în care fiecare decizie este analizată prin prisma războiului din apropierea granițelor sale”, încheie Avram Gal.