57 de localități fără primar. Guvernul susține că nu organizează alegeri parțiale ca să facă economie de bani
057 de localități sunt fără primar, iar AEP așteaptă ca Guvernul să-i comunice data parțialelor. Executivul nu are în vedere niciun orizont de timp pentru alegeri, deși în instanță sunt în primă fază două decizii care-l obligă să cheme lumea la urne pentru a-și alege edilul.
AEP a precizat, într-un răspuns pentru ziarul „Adevărul“, că la 8 martie 57 de localități erau fără primar (dintre care 7 sunt în mediul urban – orașele Valea lui Mihai, Sângeorz-Băi, Anina și Turceni; municipiile Lugoj și Băilești, dar și Primăria Sectorului 5). De un an și jumătate, AEP a tot venit cu propuneri spre Executiv pentru organizarea alegerilor locale parțiale.
Palatul Victoria, informat, dar nu vine cu data alegerilor
„Precizăm că, prin Informarea nr. 895/25.01.2022, instituția noastră a propus organizarea alegerilor locale parțiale în primul semestru al anului 2022, iar prin Informarea nr. 8084/15.06.2022, Autoritatea Electorală Permanentă a propus organizarea alegerilor locale parțiale în semestrul II al anului 2022. Mai mult, prin Informarea nr. 13040/11.10.2022, AEP a formulat rugămintea de a i se comunica data la care Guvernul intenționează să organizeze alegerile locale parțiale“, a explicat, pentru „Adevărul“, AEP.
Potrivit legii, data organizării alegerilor pentru funcția de primar se fixează de Guvern, la propunerea „autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului“, și ar trebui să se stabilească în 90 de zile de când e declarat vacant locul de primar.
Cum vede Guvernul Ciucă situația
Chestionat de ziarul „Adevărul“ pe tema propunerii unei date pentru alegerile parțiale, Guvernul a invocat latura economică a demersului, dat fiind că vacantarea funcțiilor e într-o continuă schimbare. „Raportat la fluxul continuu al cazurile de încetare a mandatelor de primar, Guvernul va lua o decizie privind organizarea și desfășurarea alegerilor locale parțiale la aceeași dată în toate localitățile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru organizarea acestora, generată de complexitatea operațiunilor electorale, precum și de costurile pe care le implică organizarea separată și frecventă a alegerilor locale parțiale“, e răspunsul Guvernului.
Problema este că, din punct de vedere al legislației, parțialele pentru locale pot fi organizate doar cu până la un an înainte de alegerile la termen, care ar trebui să fie în septembrie anul viitor. Reprezentanții a două partide, Forța Dreptei și USR, au cerut instanței să oblige Guvernul să stabilească data alegerilor, iar Curtea de Apel București, în primă instanță, le-a dat dreptate. Mai exact, judecătorii au admis cererea lui Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei, și au obligat Guvernul României să emită o HG prin care e stabilită data organizării alegerilor locale parțiale. În 15 zile de la data comunicării deciziei, Guvernul are dreptul să facă recurs. Cealaltă decizie privește obligativitatea organizării alegerilor de primar la Sectorul 5 (în care Curtea de Apel i-a dat dreptate lui Alexandru Dimitriu, fost candidat la Primăria Sectorului 5, în septembrie 2020), Guvernul putând face recurs.
„Având în vedere că situația la care faceți referire reprezintă obiectul unor litigii soluționate pe fond, un punct de vedere va fi transmis de Guvern după rămânerea definitivă a soluțiilor judecătorești“, a fost răspunsul Executivului, întrebat dacă va ataca decizia Curții de Apel. Surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul“ că Guvernul va continua acțiunea în instanță și că până la finalul mandatului lui Nicolae Ciucă nu vor fi organizate alegeri parțiale.
Calcule politice la mijloc
Surse din Coaliție motivează amânarea parțialelor prin faptul că, dacă ar fi organizate alegeri, PSD ar fi în avantaj. Calculele social-democraților sunt că în cazul în care ar fi organizat scrutinul, ar lua între 65% și 70% din primării, în timp ce, în zona liberală, estimarea e că PSD că ar lua în jur de jumătate fără probleme.