Video 4 ianuarie: 100 de ani de când Parlamentul a votat îndepărtarea lui Carol de la succesiune şi i-a recunoscut lui Mihai calitatea de moştenitor

Pe 4 ianuarie, în 1798, Constantin Hangerli a ajuns la București, fiind înscăunat de Imperiul Otoman domn al Țării Românești. În aceeași zi, dar în 1809, s-a născut Louise Braille, inventatorul alfabetului Braille, iar în 1926 Parlamentul de la București l-a recunoscut ca succesor la tron pe prințul Mihai, în vârstă de numai 5 ani la acel moment.

46 î.Hr: Iulius Cezar a înfrânt armata republicană condusă de Titus Labienus de la Ruspina (astăzi în Tunisia)

 Este vorba de bătălia de la Ruspina (astăzi în Tunisia), pe care Iulius Cezar a câștigat-o în fața armatei republicane conduse de fostul său susținător, Titus Labienus.

Gaius Iulius Caesar (n. iulie 100 î.Hr., Roma – d. 15 martie 44 î.Hr., Teatrul lui Pompeius⁠, Republica Romană) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie. Rolul său a fost esențial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democrației Republicii și instaurarea Imperiului Roman, potrivit Wikipedia.

A provocat războaie de cucerire fără acordul senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul Atlantic.

1798: Constantin Hangerli a ajuns la București, devenind noul domn al Țării Românești, investit de Imperiul Otoman

Constantin Hangerli (n. 1760, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 18 februarie 1799, București, Țara Românească) a fost un domn al Țării Românești între noiembrie 1797 - ianuarie 1799.

A fost primul domn din această familie (al doilea a fost Alexandru Hangerli, viitor domn al Moldovei), și a domnit în Țara Românească, numit special de turci pentru o situație delicată, turcii având pe atunci mari probleme cu bandele lui Pazvantoglu, care jefuiau întreaga regiune a Dunării din Bulgaria și Țara Românească, potrivit Wikipedia.

Constantin Hangerli și-a început domnia prin măsuri dure de colectare a proviziilor pentru trupele otomane anti-Pazvantoglu și, ulterior, prin inventarea suplimentară a nenumărate dări, pentru propria căpătuire, ca de pildă „văcăritul”, dare desființată de predecesorul său Constantin Mavrocordat și blestemată chiar de Grigore al V-lea al Constantinopolului.[2]

Acțiunile sale au condus la mari tulburări în țară și revolte prin sate, la care s-a adăugat situația dezastruoasă ca urmare a punerii pe fugă a uriașei armate de o sută de mii de oșteni ai turcilor, de către cei opt mii de oameni ai vestitelor bande ale lui Pazvantoglu.

Situația l-a determinat ă pe sultan să hotărască mazilirea domnului de la București: a trimis, către finele anului 1799, capugiul însoțit de un călău, să-i ia capul. Sentința a fost îndeplinită, iar trupul decapitat a fost înmormântat în Biserica Sfântul Spiridon Nou din București. Capul a fost depus la porta seraiului din Istanbul pentru luare aminte.

1809: S-a născut Louise Braille, inventatorul alfabetului Braille

Pe 4 ianuarie 1809 s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficiențe de vedere, folosit și astăzi de nevăzători.

1877: S-a născut istoricul literar Sextil Pușcariu

Sextil Puşcariu (născut la 4 ianuarie 1877 la Braşov) a fost unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României.

Sextil Puşcariu fost şi primul rector român al Universităţii din Cluj şi a pus temelia primului Muzeu al Limbii Române. Este autor a peste 400 de lucrări şi a fost membru al Academiei Române.

Începând din anul 1906, a devenit profesor extraordinar  şi a fost titularul catedrei de limbă şi literatură română timp de zece ani şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. A iniţiat publicaţia „Glasul Bucovinei". În primăvara lui 1919 i s-a oferit postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti, dar a refuzat, preferând să rămână un om de ştiinţă.

Cunoscut însă ca un susţinător al mişcării legionare, odată cu venirea comuniştilor la putere a fost persecutat şi, deşi familia regală i-a oferit posibilitatea să fugă din ţară, Şextil Puşcariu a refuzat.

A decedat în 1948 la Bran, la 71 de ani, înainte să primească sentinţa în procesul în care era judecat de comunişti.

1926: „Actul de la 4 ianuarie”

Pe 25 octombrie 1921, la Foişor, o vilă de pe domeniul Peleş din Sinaia, a venit pe lume Regele Mihai, ultimul monarh al României, considerat un simbol al curajului politic.

În biografia autorizată intitulată „Regina-mamă Elena a României“, publicată de Editura Humanitas în Colecţia Casa Regală, Arthur Gould Lee, bun prieten cu Familia Regală, a descris în detaliu perioada dificilă în care s-a născut Regele Mihai. Viitoarea regină-mamă Elena l-a născut pe Regele Mihai la șapte luni și jumătate după oficierea căsătoriei cu Principele Carol al II-lea, naşterea fiind declanşată înainte de termen, atât mama, cât și copilul supraviețuind cu greu.

Moștenitorul tronului a primit numele Mihai, în onoarea lui Mihai Viteazul, considerat de monarhi cel mai mare erou din istoria României.

Avea puțin peste patru ani când, la la 4 ianuarie 1926, Parlamentul României a votat îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi a recunoscut prinţului Mihai calitatea de moştenitor al tronului.

A devenit rege la vârsta de 5 ani şi 9 luni

Ulterior morții bunicului său Ferdinand I, la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României. Avea doar 5 ani şi 9 luni.

Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate între 1927-1930 de o Regenţă aflată sub influenţa liberalilor, şi formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului acestuia, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

La 6 iunie 1930, principele Carol al II-lea a revenit în ţară. Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă.

Pe fondul evenimentelor din vara anului 1940 - notele ultimative ale URSS din 26 şi 28 iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, protestele de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei, instaurarea unui regim autoritar de către generalul Ion Antonescu -  Carol al II-lea a fost obligat să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940.

În aceeaşi zi, principele moştenitor Mihai, în vârstă de 19 ani, a depus, în Sala Tronului, jurământul ca rege. Regele Mihai a avut curajul să îl aresteze pe mareșalul Ion Antonescu și să decidă întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, într-o perioadă extrem de delicată.

În luna noiembrie a anului 1947, regele Mihai I și regina-mamă Elena au fost invitați la nunta viitoarei regine Elisabeta a II‑a. După revenirea în țară, la 29 decembrie 1947, familia regală se afla la Sinaia, la Castelul Foișor. A primit două telefoane de la București. I-a fost comunicat faptul că premierul Petru Groza dorește o audiență a doua zi dimineața, la ora 10, la Palatul Elisabeta.

 La Palatul Elisabeta, în cadrul ședinței, premierul Petre Groza i-a cerut regelui Mihai I să abdice.

Pe 3 ianuarie 1948 regele Mihai I a fost obligat să părăsească România.

Prin decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie 2017, la București.

1946: S-a născut Mihai Constantinescu, solist vocal şi compozitor

Mihai Constantinescu a fost unul dintre membrii trio-ului lansat de Titus Munteanu, din care mai făceau parte Olimpia Panciu și Marius Țeicu, dar s-a remarcat ca solist după ce, în anul 1981, a obținut premiul I la emisiunea-concurs «Șlagăre în devenire» cu piesa «I.E.F.S ura!».

De-a lungul celor peste patru decenii de carieră, artistul a înregistrat peste 15 albume, colaborări şi solo, şi a primit numeroase distincţii.â

În 2002, Mihai Constantinescu a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare „O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În acelaşi an, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a editat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii de activitate în domeniul artistic. 

Mare iubitor de animale, artistul a editat în anul 1999, în format single, piesa „Iubiți și câinii vagabonzi”, care s-a bucurat de un real succes la acea vreme. 

Mihai Constantinescu a murit în anul 2019, la 73 de ani, şi a fost decorat post-mortem de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

1954: A murit Elena Farago, poetă simbolistă şi publicistă

Elana Farago s-a născut la Bârlad, în familia Francisc și Anastasia Paximade

 A debutat cu prima sa poezie în 1902, în ziarul „România muncitoare”. După numai 4 ani, în anul 1906, a publicat primul său volum de poezii, intitulat „Versuri", la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă și confidentă a fost.

Poeta a fost laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele „Șoapte din umbră" (1908) și „Traduceri libere" (1908), iar apoi pentru volumele „Șoaptele amurgului", „Din traista lui Moș Crăciun", apărute în 1920.

În 1921 a fost numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care a condus-o timp de 30 de ani. Elena Farago s-a stins din viață în 1954, la Craiova, după o lungă suferință, având un destin tragic, desprins, parcă, din romane.

1961: A murit fizicianul austriac Erwin Schrödinger, laureat al Premiului Nobel

Fondatorul mecanicii ondulatorii, a cărei ecuaţie fundamentală îi poartă numele, Erwin Schrödinger a studiat, de asemenea, elementul radiu şi a adus contribuţii însemnate la definitivarea teoriei culorii.

Prima lucrare de mecanică ondulatorie elaborată de Schrödinger în ianuarie 1926 înlocuieşte electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, aplicând teoria lui Louis de Broglie, conform căreia electronii se comportă ca nişte unde. Această teorie este încorporată în ecuaţia lui Schrodinger.

„Pisica lui Schrödinge” este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizician în 1935. Astfel, Schrödinger imaginează o situaţie în care o pisică este, în acelaşi timp, moartă şi vie, o absurditate care, luată în sens strict, descrie şi comportamentul entităţilor cuantice.

1973: A murit Gherase Dendrino, compozitor român

Gherase Dendrino, unul dintre întemeietorii școlii de muzică ușoară românească, a debutat ca dirijor și compozitor la Teatrul Cărăbuș, condus de Constantin Tănase.

A venit pe lume în data de 2 septembrie, în 1901, la Turnu Măgurele, conform biografiei publicate de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase". Din 1953, a colaborat la Ansamblul de Estradă. Melodiile sale s-au auzit și pe celebra scenă a Teatrului Olympia din Paris, în 1965, cu ocazia gloriosului turneu Grand Music Hall de Bucharest, al Teatrului „Constantin Tănase”.

De asemenea, între 1946-1949, a fost dirijor la Alhambra, iar din 1950 a activat ca prim- dirijor al teatrului de Operetă din București.

1998: A murit compozitorul Vasile Veselovski

Născut pe 18 decembrie 1925, Vasile Veselovski și-a legat numele de cel al Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, dar și de cel al bunilor săi prieteni, actrița Stela Popescu și soțul ei, textierul Mihai (Puiu) Maximilian, colaboratori apropiați. Împreună aveau să creeze toate spectacolele de la Grădina Boema, dar și alte zeci de spectacole de Revistă și music-hall.

„Am fost norocos! Am avut parte de prieteni buni și cântăreți valoroși, care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”, mărturisea el. Multe texte pentru creațiile sale i-au fost scrise și de Aurel Storin.

Vasile Veselovski a fost timp de un an (1956 – 1957) secretar muzical al Teatrului „Constantin Tănase”, iar în anii ’60 a pus, cu Mihai Maximilian, bazele Teatrului de Revistă din Deva.

2023: Ziua Mondială Braille

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 73/589, prin care a proclamat 4 ianuarie ca fiind ziua dedicată alfabetului Braille, în scopul de a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de vedere.