Video 29 octombrie: S-a născut Regina Maria, supranumită și „Mama răniților” pentru sprijinirea armatei în Primul Război Mondial

0
Publicat:

La 29 octombrie 1971 actriţa Winona Ryder împlineşte 53 de ani. Tot într-o zi de 29 octombrie s-au născut şi două reprezentante ale Casei Regale a României: Regina Maria şi Principesa Sofia.

Regina Maria a României s-a născut la 29 octombrie 1875. FOTO: Pinterest

1875: S-a născut Regina Maria a României

Regina Maria a României s-a născut la 29 octombrie 1875, în Marea Britanie, într-o familie de rang înalt. Tatăl său a fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh și fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, iar mama sa, Maria Alexandrovna Romanov, a fost singura fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Regina Maria s-a implicat activ în sprijinirea armatei. FOTO: arhivă

Regina Maria a jucat un rol esențial în istoria și dezvoltarea României moderne. Considerată o personalitate remarcabilă a diplomației românești, ea a contribuit decisiv la consolidarea relațiilor țării cu statele occidentale.

În timpul Primului Război Mondial, s-a implicat activ în sprijinirea armatei și a populației afectate. A coordonat activități de asistență medicală, a vizitat spitalele și a îngrijit răniții, devenind un simbol al curajului și devotamentului. Pentru aceste merite, a primit supranumele de „Regina Soldat” și „Mama răniților”.

1911: A murit Joseph Pulitzer, fondatorul Premiului Pulitzer

Joseph Pulitzer s-a născut la 10 aprilie 1847 în orașul Mako din Ungaria, situat pe malul râului Mureș, aproape de Nădlac. Provenea dintr-o familie înstărită, fiind fiul unui comerciant evreu de cereale. A copilărit la Budapesta, unde a beneficiat de o educație aleasă, studiind în școli private și având profesori particulari, potrivit pulitzer.org.

Joseph Pulitzer a renunţat la cariera politică în favoarea celei de jurnalist. Foto arhivă

Pulitzer a murit la 29 octombrie 1911, la vârsta de 64 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace. Prin testament, a lăsat două milioane de dolari pentru înființarea Școlii de Jurnalism de la Universitatea Columbia, inaugurată la 30 septembrie 1912, și pentru instituirea prestigioaselor Premii Pulitzer. Aceste distincții, considerate astăzi cele mai importante în domeniul jurnalismului, sunt acordate anual în 21 de categorii.

1923: Turcia devine republică în urma dizolvării Imperiului Otoman

La 29 octombrie 1923 a luat naștere Republica Turcia – un moment definitoriu pentru istoria modernă a Europei. Sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk (1881–1938), pe ruinele fostului Imperiu Otoman a fost creat un nou stat, cu un regim republican, bazat pe principii laice și orientat către reforme profunde.

Transformările inițiate atunci, menite să asigure modernizarea, prosperitatea și securitatea națională, continuă să marcheze evoluția Turciei până în prezent.

Progresele Republicii Turcia în domeniul instituțional, social și internațional au fost remarcate încă din perioada interbelică de numeroși publiciști și intelectuali români, care au evidențiat ascensiunea rapidă a noului stat și consolidarea sa ca putere regională și, treptat, internațională.

La aniversarea a 102 de ani de existență, Turcia se prezintă ca un stat puternic și modern, dezvoltat pe multiple planuri și cu o influență în creștere pe scena geopolitică mondială.

1947: Are loc, la București, în sala de festivități a Școlii Superioare de Război, procesul intentat conducătorilor Partidului Național-Țărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu

În urma înscenării de la Tămădău, Iuliu Maniu a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și trimis în judecată sub acuzația de „înaltă trădare”. Procesul a început pe 29 octombrie 1947, iar pe 11 noiembrie același an, liderul Partidului Național Țărănesc a fost condamnat la închisoare pe viață.

Avea 74 de ani în momentul sentinței și a fost încarcerat la penitenciarul din Galați, în baza ordinului de arestare nr. 105.515 din 27 noiembrie 1947.

Partidul Național-Țărănesc. FOTO: arhivă

În august 1951, Maniu a fost transferat la închisoarea din Sighet, alături de Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzești, Nicolae Carandino și alți membri ai „lotului Maniu”. În ultimele luni de viață, a împărțit celula cu prietenul său Nicolae Carandino, cel care avea să consemneze în memoriile sale „testamentul politic” și „testamentul religios” ale lui Iuliu Maniu, precum și numeroase mărturii despre personalitatea, activitatea politică și principiile morale și religioase ale acestuia.

Iuliu Maniu a murit la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani, în temnița de la Sighet.

2015: China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi copii 

Partidul Comunist Chinez a renunțat pe 29 octombrie 2015 la politica „unicului copil”, permițând tuturor cuplurilor să aibă doi copii, după mai multe decenii de restricții demografice.

Măsura a avut ca scop echilibrarea creșterii populației și combaterea îmbătrânirii rapide a societății chineze.

China a renunta pe 29 octombrie 2015 la politica „unicului copil”. FOTO: Pixabay

Politica de planificare familială a fost introdusă la finalul anilor 1970, când statul a impus limitarea nașterilor: un singur copil pentru familiile din mediul urban și doi copii pentru cele din mediul rural, dacă primul născut era fată.

Ulterior, regulile au fost relaxate, permițându-se nașterea a doi copii în cazul cuplurilor în care ambii părinți erau singuri la rândul lor. În noiembrie 2013, legislația a fost din nou modificată, astfel încât familiile în care cel puțin unul dintre părinți nu avea frați sau surori să poată avea doi copii.

2019: A murit Mihai Constantinescu, cântăreț român (n. 1946)

Mihai Constantinescu s-a născut pe 4 ianuarie 1946 la București și a avut o carieră muzicală de peste patru decenii, timp în care a lansat peste 15 albume, atât solo, cât și în colaborări, și a fost recompensat cu numeroase premii și distincții.

Mihai Constantinescu a avut o carieră muzicală de peste patru decenii. FOTO: arhivă

Artistul a făcut parte din ceea ce este numită „galeria de aur” a muzicii ușoare românești, alături de nume precum Dan Spătaru, Doina Badea, Corina Chiriac, Olimpia Panciu, Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Angela Similea, Marius Țeicu, Cornel Constantiniu, Anda Călugăreanu și Mirabela Dauer.

Despre creațiile sale, Constantinescu mărturisea: „Toate melodiile compuse de mine sunt copiii mei și reprezintă sufletul, emoțiile și gândurile mele“. Printre piesele care i-au definit cariera se numără „O lume minunată“, „Sus în deal“, „Un zâmbet, o floare“, „Păpușa“, „Ad-o vântule înapoi“, „O dimineață în culori, cu parfum de tei și flori“, „Vitezomanul Gică“, „Anotimpuri“, „Fetița mea“, „Câinii Vagabonzi“, „Maria“ și „Mă întorc iar în sat“.

Mai multe pentru tine: