15 iulie: Mario Kempes împlineşte 72 de ani. Povestea meciului de la Pitești în care Nicolae Dobrin l-a făcut să se încline în fața lui

De-a lungul istoriei, data de 15 iulie a fost legată de evenimente care au influențat arta, știința, cultura și sportul, de la descoperirea Pietrei din Rosetta până la povestea lui Mario Kempes, campionul mondial care a dus Argentina spre primul titlu de campioană mondială.

1606: S-a născut celebrul pictor şi gravor olandez Rembrandt

În urmă cu mai bine de patru secole, la Leiden, în Olanda, venea pe lume Rembrandt Harmenszoon van Rijn, artistul care avea să devină una dintre figurile centrale ale epocii de aur a picturii olandeze.

Rembrandt a fost fascinat de expresia chipului uman și a folosit lumina și umbrele pentru a scoate la iveală stări și emoții pe care alți artiști ai vremii le ignorau, astfel că atunci când priveşti tablourile sale ai impresia că nu a pictat doar oameni, ci povești, pentru că personajele nu par să pozeze, ci să gândească, să simtă, să ascundă ceva.

De-a lungul vieții, Rembrandt a realizat aproximativ 600 de picturi, 300 de gravuri și peste 2.000 de desene, iar numele său a devenit legat de tehnica clar-obscurului, jocul dintre lumină și întuneric care dă profunzime şi emoţie lucrărilor sale.

Criticul francez Élie Faure surprindea forța artei lui Rembrandt printr-o imagine memorabilă, spunând că a fost „singurul pictor care a putut amesteca noroiul cu strălucirea ochilor și focul cu cenușa”.

1799: Este descoperită Piatra din Rosetta

La 15 iulie 1799, în timpul campaniei lui Napoleon Bonaparte în Egipt, soldații francezi descopereau obiectul care avea să devină una dintre cele mai importante piese arheologice din lume, Piatra din Rosetta, artefactul care a stat la baze descifrării hieroglifelor egiptene, de către Jean-François Champollion.

Piatra a fost găsită de căpitanul francez Pierre-François Bouchard în apropierea orașului Rosetta, în delta Nilului, de unde şi numele artefactului, şi a observat ceva neobișnuit: aceasta conţinea trei texte diferite, aparent cu același conținut. Piatra din Rosetta a fost trimisă savanților francezi din Cairo, iar copiile inscripțiilor au ajuns ulterior la cercetători din întreaga Europă.

După retragerea francezilor din Egipt, Piatra din Rosetta a intrat în posesia britanicilor și a fost transportată în Anglia în 1802, unde a devenit una dintre piesele importante ale British Museum.

1902: S-a născut chimistul român Costin D. Nenițescu

Profesor la Universitatea din București, Costin D. Nenițescu a fost autorul unor tratate fundamentale, precum „Chimie organică” și „Chimie generală”, cărți după care au învățat peste 40 de generații de studenți şi unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă, punând bazele studiului chimiei în România.

Cercetările sale privind reacțiile prin ioni de carboniu și studiul ciclobutadienei au avut un rol important în dezvoltarea chimiei moderne, activitatea sa fiind apreciată atât în România, cât și în străinătate.

A fost membru al Academiei Române și al unor academii științifice din Germania, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia, fiind premiat cu medalia „A.W. von Hofmann”, una dintre cele mai importante recunoașteri acordate chimiștilor.

1904: A murit dramaturgul rus Anton Pavlovici Cehov

Anton Cehov a fost unul dintre scriitorii care au schimbat teatrul modern scriind povești despre oameni obișnuiți, despre frustrări, speranțe și momentele mici care definesc o viață.

Piesele sale, precum „Livada de vișini”, „Trei surori” sau „Unchiul Vania”, sunt jucate și astăzi pe scenele lumii, inclusiv în România, pentru că personajele create de el rămân surprinzător de apropiate de realitate.

La 15 iulie 1904, dramaturgul rus a murit în Germania, în Pădurea Neagră, unde se afla pentru tratament din cauza tuberculozei. În ultimele clipe, când a simțit că sfârșitul se apropie, dramaturgul a cerut un pahar de șampanie și a ciocnit cu soția sa înainte de a muri.

1954: S-a născut celebrul Mario Kempes, fotbalistul care s-a înclinat în faţa lui Nicolae Dobrin, pe stadionul din Piteşti

Pe 15 iulie 1954 se năștea Mario Alberto Kempes Chiodi, fotbalistul care avea să ducă Argentina spre primul titlu mondial din istorie și să devină unul dintre cei mai importanți jucători ai Valenciei.

Mario Kempes a descoperit fotbalul încă din copilărie, într-o familie în care acest sport ocupa un loc important, tatăl său fiind și el fotbalist și insuflându-i pasiunea pentru joc. La doar 7 ani, Marion Kempes intra deja pe teren într-o echipă de juniori, iar la 14 ani făcea pasul către formația de tineret a clubului Talleres.

Atacantul argentinian s-a făcut repede remarcat şi a ajuns apoi în Spania, la Valencia, club pentru care a evoluat începând din 1976 și unde a devenit unul dintre cei mai iubiți jucători ai perioadei.

Momentul care i-a adus însă recunoașterea internațională a venit în 1978, atunci când Argentina a cucerit Campionatul Mondial disputat pe teren propriu. Pe 25 iunie 1978, pe stadionul Monumental din Buenos Aires, Argentina a învins Olanda cu 3-1 în finala Cupei Mondiale, iar Mario Kempes a fost omul decisiv al sud-americanilor, marcând două dintre golurile echipei sale și terminând turneul ca golgheter.

Meciul în care s-a înclinat în faţa lui Nicolae Dobrin şi i-a spus: „Ești un mare jucător”

La mai puțin de patru luni distanță, campionul mondial ajungea în România, pe 18 octombrie 1978, pentru meciul în care FC Argeș întâlnea Valencia în turul doi al Cupei UEFA, după ce eliminase anterior formația greacă Panathinaikos. Echipa spaniolă venea la Pitești cu avantajul numelui și cu un fotbalist care tocmai cucerise lumea: argentinianul Mario Kempes.

Pe hârtie, duelul părea dezechilibrat. În teren însă, Nicolae Dobrin avea să transforme partida într-un moment special pentru cei aproape 20.000 de spectatori aflați în tribune.

 „Meciul era unul extrem de aşteptat. Iar toate speranţele noastre erau puse în Nicolae Dobrin, care era în formă maximă în acea toamnă. Însă în acelaşi timp aveam mari emoţii, ştiind că Valencia avea o echipă extrem de puternică, Kempes fiind un superstar incontestabil. În orice caz, se anunţa un meci memorabil. Şi chiar aşa a fost. Însă Dobrin a fost vedeta, şi nu Kempes”, povestea piteşteanul Alexandru Manolescu, care avea 24 de ani la meciul memorabil de pe stadionul din Trivale.

Partida a început perfect pentru gazde. În minutul 10, Nicolae Dobrin a executat impecabil o lovitură liberă, iar FC Argeș a trecut în avantaj. Valencia a răspuns prin Saura, care a egalat în minutul 27, însă piteştenii au continuat să lupte pentru şanşa lor

Nicolae Dobrin a făcut diferența prin tehnica sa și prin momentele în care a reușit să-l pună în dificultate chiar pe campionul mondial. La una dintre faze, Dobrin i-a trimis mingea printre picioare lui Kempes, spre uimirea spectatorilor, care au izbucnit în urale.

Câteva minute mai târziu, a urmat o altă scenă care avea să fie povestită ani la rând.

Nicolae Dobrin, pe care piteştenii îl pomenesc şi acum, după aproape 50 de ani, drept „Prinţul din Trivale”, a primit mingea pe partea dreaptă, iar Kempes s-a pregătit să intervină. Românul s-a oprit, a împins ușor balonul înainte și l-a invitat parcă pe argentinian să încerce să i-l ia.

Pentru câteva secunde, stadionul a amuțit. Kempes l-a privit pe Dobrin, apoi a făcut câțiva pași înapoi. Tribuna a izbucnit imediat în aplauze.

În minutul 72, Viorel Moiceanu a înscris golul care a adus victoria lui FC Argeș, scor 2-1. La finalul partidei, Mario Kempes s-a apropiat de Nicolae Dobrin, s-a înclinat în fața lui și i-a spus: „Ești un mare jucător”.

Valencia avea să câștige returul cu 5-2 și să continue aventura europeană, însă meciul de la Pitești a rămas unul dintre acele momente în care un fotbalist consacrat pe plan mondial a descoperit, pe viu, valoarea unui jucător care impresiona prin tehnică și inteligență.

1955: 18 laureați Nobel semnează o declarație împotriva armelor nucleare

În plin Război Rece, când lumea trăia sub teama unui posibil conflict nuclear, mai mulți oameni de știință au ales să transmită un mesaj public despre responsabilitatea pe care o are cercetarea.

La 18 iulie 1955, 18 laureați ai Premiului Nobel au semnat o declarație prin care atrăgeau atenția asupra pericolului reprezentat de armele nucleare. Lor li s-au alăturat ulterior alți 34 de laureați, iar inițiativa a devenit un apel pentru folosirea științei în beneficiul oamenilor, nu pentru distrugere.

Mesajul lor pornea de la ideea care a stat și la baza premiilor create de Alfred Nobel: progresul trebuie să contribuie la pace și la îmbunătățirea vieții oamenilor.

1973: S-a născut Theodor Paleologu

La 15 iulie 1973 se năștea Theodor Paleologu, eseistul, profesorul și diplomatul român provenit dintr-o familie cunoscută pentru contribuțiile sale în cultura română.

Fiul istoricului și scriitorului Alexandru Paleologu, Theodor Paleologu și-a construit propriul parcurs în zona academică, diplomatică și politică. A studiat filosofia, a predat și a fost implicat în promovarea dialogului intelectual și a culturii.

A ocupat funcția de ministru al Culturii, a fost deputat și ambasador al României în Danemarca și Islanda.

De asemenea, a fondat Fundația Paleologu, prin care a susținut cursuri și întâlniri dedicate ideilor, istoriei și culturii.

1975: Primul zbor comun Apollo-Soyuz

La 15 iulie 1975, două superputeri care se aflau de ani buni într-o rivalitate politică și militară au făcut un pas important spre colaborare.

În acea zi începea misiunea Apollo-Soyuz, primul zbor spațial comun realizat de Statele Unite și Uniunea Sovietică. Pentru prima dată, o navă americană și una sovietică au operat împreună în spațiu, iar echipajele celor două țări au realizat o serie de experimente comune.

1997: A fost asasinat creatorul de modă Gianni Versace

15 iulie 1997 a fost ziua în care lumea modei a primit una dintre cele mai șocante vești: Gianni Versace, unul dintre cei mai cunoscuți designeri ai generației sale, a fost împușcat mortal în fața locuinței sale din Miami Beach.

Versace construise în doar câteva decenii un imperiu al modei. În 1977, la vârsta de 31 de ani, își deschisese propriul atelier, iar casa care îi purta numele avea să devină rapid un simbol al luxului, al curajului stilistic și al opulenței.

Creațiile sale au fost purtate de unele dintre cele mai cunoscute femei ale lumii, iar pe podiumurile sale au defilat modele precum Naomi Campbell și Claudia Schiffer. Printre admiratoarele sale s-au numărat personalități precum prințesa Diana, Madonna sau Courtney Love.

Autoritățile au stabilit că atacatorul a fost Andrew Cunanan, care s-a sinucis câteva zile mai târziu. Motivele crimei nu au fost niciodată lămurite complet, iar de-a lungul timpului au apărut mai multe ipoteze, inclusiv speculații privind posibile legături cu mafia italiană.

1997: Slobodan Milošević devine președinte al Republicii Federale Iugoslavia

În aceeași zi în care lumea modei pierdea una dintre figurile sale importante, politica internațională consemna un moment legat de unul dintre cele mai controversate personaje ale anilor ’90: la 15 iulie 1997, Slobodan Milošević devenea președinte al Republicii Federale Iugoslavia, după ce ocupase anterior funcția de președinte al Serbiei.

Numele său a fost asociat cu conflictele care au destrămat Iugoslavia în anii ’90 și cu războiul din Kosovo din 1999. În timpul acestuia din urmă, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a acuzat de crime împotriva umanității și încălcări grave ale dreptului internațional.

În anul 2000, după proteste și greve izbucnite în urma alegerilor prezidențiale, Milošević a recunoscut victoria opoziției și a renunțat la putere. Un an mai târziu, a fost predat Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. Procesul nu a ajuns la o concluzie finală, deoarece Milošević a murit în 2006, în detenție, cu puțin timp înainte de pronunțarea verdictului, în urma unui atac de cord.

2001: A murit aviatoarea română Marina Știrbei, inițiatoarea celebrei Escadrile Albe

La 15 iulie 2001 se stingea din viață Marina Știrbei, una dintre femeile care au avut un rol important în dezvoltarea aviației românești.

Numită adesea „Prințesa aviației românești”, Marina Știrbei a fost una dintre primele femei pilot din România și cea care a susținut crearea „Escadrilei Albe”, unitate formată din femei pilot care transportau răniți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

A absolvit școala de pilotaj „Mircea Cantacuzino” și s-a implicat în numeroase activități aeronautice, de la demonstrații și raiduri până la misiuni cu caracter umanitar.

Prin activitatea sa, Marina Știrbei a arătat că aviația nu era un domeniu rezervat exclusiv bărbaților și a contribuit la schimbarea percepției asupra rolului femeilor în acest domeniu.

2016: Tentativă de lovitură de stat în Turcia

În noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, Turcia a trecut prin una dintre cele mai tensionate perioade din istoria sa recentă.

O facțiune a armatei turce a încercat să preia controlul asupra țării, ocupând puncte strategice și atacând instituții importante, printre care Parlamentul și palatul prezidențial.

Președintele Recep Tayyip Erdoğan, aflat în vacanță, a cerut populației să iasă în stradă și să se opună tentativei de lovitură de stat. Mii de oameni au răspuns apelului, iar în câteva ore armata loială guvernului a reușit să restabilească controlul.

Tentativa s-a soldat cu aproape 240 de morți și a fost urmată de o amplă campanie de arestări și concedieri în instituțiile statului. Autoritățile turce au declarat stare de urgență, iar evenimentul a produs schimbări majore în politica internă a țării.