Țările UE care refuză să primească migranți ar putea fi nevoite să plătească până la 20.000 de euro de persoană

Țările membre UE care refuză să găzduiască migranți sau solicitanți de azil ar putea fi taxate cu până la 20.000 de euro pe migrant, potrivit unor propuneri menite să reducă presiunea asupra țărilor din prima linie, printre care Italia și Grecia, relatează The Guardian. 

Miniștrii Afacerilor Interne din cele 27 de state membre vor participa joi la o reuniune crucială, care va avea loc la Luxemburg, pentru a discuta două propuneri cheie, inclusiv un program de relocare pentru mai mult de 100.000 de migranți pe an. 

Cu toate acestea, planurile s-au dovedit a fi foarte controversate, Polonia, Ungaria și alte țări de la granița cu UE încercând să înțeleagă cum să le prezinte alegătorilor lor. Un diplomat a afirmat că au ales „metoda țestoasă” pentru a încerca să găsească o soluție agreată de statele membre. 

„Vom reuși să ajungem la un acord? Sper că da, dar nu sunt sigur. Este 50:50", a spus un oficial. 

Propunerile se axează pe migrația în Europa, fiind discutat un pachet de controale pentru a face față nivelurilor de criză ale migrației înregistrate după izbucnirea războiului din Ucraina și în anul 2015, când peste 1 milion de migranți au fost primiți de Germania. 

Cele două modificări care vor fi discutate joi au ca scop o repartizare mai echitabilă între țările responsabile de migrație și un răspuns la solicitările Italiei și Greciei ca restul UE să joace un rol în gestionarea migrației. 

Polonia a afirmat deja că nu va susține o schemă de relocare. Însă, conform unor surse, diplomații din statele membre au căzut de acord asupra faptului că „în esență, nu există nicio relocare obligatorie". 

„Solidaritate obligatorie”

În schimb, politica va încerca să impună o „solidaritate obligatorie", luând în considerare capacitatea națiunilor gazdă de a primi migranți, ținând cont de țări precum Irlanda, care se confruntă cu o criză de locuințe, sau Polonia, care găzduiește aproximativ 1 milion de refugiați. 

Țările care nu pot participa vor trebui să contribuie la un fond central, care va fi folosit pentru a consolida capacitatea financiară a țărilor care găzduiesc migranți. 

Diplomații au refuzat să se pronunțe cu privire la informațiile potrivit cărora taxa pe migrant refuzat ar fi stabilită la circa 20.000 de euro. În schimb, o „mai multe cifre" vor fi prezentate miniștrilor reuniți joi la Luxemburg. 

Ca un stimulent pentru țările din prima linie, Spania, Italia, Malta, Grecia și Cipru, propunerile includ, totodată, limite privind perioada de timp în care se aplică regulamentul anterior de la Dublin. 

UE a convenit să își modifice legislația privind migrația și azilul după ce „mulți, mulți ani" au demonstrat că Regulamentul de la Dublin, care permitea țărilor să transfere migranții înapoi în țara în care au sosit prima dată, a eșuat. 

„Maltratare materială"

În urmă cu un an, UE a primit 966.000 de cereri de azil, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de anul 2021. 

Discuțiile cu privire la faptul dacă regulamentul înseamnă că migranții ar putea fi trimiși înapoi în Italia, Spania sau Grecia, de către alte țări, au fost dificile. 

În luna aprilie, un tribunal olandez a hotărât că întoarcerea migranților în Italia i-ar expune unui risc de „maltratare materială", după ce țara a transmis că nu are suficient spațiu în centrele de primire. 

În luna decembrie a anului trecut, autoritățile italiene au anunțat că suspendă temporar transferurile de la Dublin pe motiv că nu pot face față. 

Regulamentul privind gestionarea migrației și azilului urmărește să înlocuiască actualul regulament de la Dublin, în timp ce un regulament separat, regulamentul privind procedurile de azil, va stabili noi standarde pe care statele membre trebuie să le respecte pentru a elimina „cererile abuzive".

Ajungerea la un acord joi ar fi o performanță politică uriașă, iar diplomații spun că, indiferent de ceea ce se va conveni, miniștrii de Interne vor fi atenți la faptul că acesta poate fi folosit la nivel național. 

„Poți atât să câștigi, cât și să pierzi alegerile în fiecare stat membru pe tema migrației. Aceasta este, desigur, o ilustrare a cât de controversată este această chestiune din punct de vedere politic", a afirmat un diplomat. 

În cadrul modificărilor mai ample, miniștrilor li se va cere, de asemenea, să ia în considerare alte inițiative de consolidare a parteneriatelor în „țările în tranziție", inclusiv în Tunisia și Maroc, pentru a pune capăt traficului de persoane și contrabandei. 

Oxfam a acuzat UE că a copiat „sistemul defectuos" din Grecia, unde au fost investiți bani în taberele de refugiați pentru a încerca să controleze valurile de sosiri.