Analiză Românii care au împrumutat statul, îngrijorați după preschimbarea titlurilor Tezaur 2026. Ce trebuie să știe
0Ministerul Finanțelor a anunțat recent o operațiune de preschimbare a titlurilor de stat care ajung la scadență în 2026, oferind investitorilor posibilitatea de a le transforma în obligațiuni cu maturitate extinsă până în 2035. Decizia a stârnit neliniște în rândul celor care au împrumutat statul prin programul Tezaur, unii întrebându-se dacă își vor mai primi banii la termenul inițial.
„Dacă statul e obligat să le dea atât noționalul, principalul acelui bond, cât și dobânda finală, deci, da, vor primi dobânda și principalul la scadență, dacă le țin. Dacă le vând guvernului și le schimbă cu altă obligație, scadența de 10 ani, rămân cu noile obligațiuni”, explică economistul Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”:
Așadar, investitorii care aleg să păstreze titlurile de stat până la scadența din 2026 își vor primi integral banii și dobânda promisă, în baza obligațiilor contractuale asumate de stat.
Întrebat dacă cei care nu vor să preschimbe titlurile pentru 2035 mai au garanții ferme, Codîrlașu precizează: „Au același grad de protecție, pentru că obligațiunea are un prospect. Dacă statul nu respectă acel prospect, se numește default. Deci, e obligat să respecte prospectul odată ce au emis obligațiune în baza lui. Deci, nu se întâmplă absolut nimic pentru cei care nu vor să prelungească cu încă 10 ani maturitatea.”
În privința sensului economic al operațiunii, economistul spune că: „Statul, da, are o problemă cu lichiditatea și orice majorare a scadenței îl avantajează mai ales că au scăzut puțin dobânzile sub 7 și vrea să prelungească scadența acelor obligațiuni și la o rată puțin mai mică decât în trecut.”
El explică faptul că măsura are ca efect „blocarea acelor bani pe încă 10 ani”, o decizie care ajută la gestionarea presiunilor bugetare, dar care merită evaluată atent de investitori. „La investițiile în obligațiuni, întotdeauna să avem în vedere ce dobândă primim pe perioada de deținere și care e inflația pe perioada de deținere. Iar când scădem dobânda minus inflație, să iasă plus. Altfel, în termen real, pierdem. Adică primim mai puțină putere de cumpărare decât am dat. Deci aici, asta e esențial în decizia de a deține niște obligațiuni.”
Ce spune un expert în analiză de risc
La rândul său, Silviu Gresoi, data scientist și expert în analiza de risc explică: „Operațiunea anunțată de Ministerul Finanțelor face parte dintr-o strategie financiară de administrare prudentă a datoriei publice și nu are un impact direct asupra populației. Practic, statul a decis să înlocuiască obligațiunile care ajungeau la scadență în 2026 cu unele noi, cu maturitate mult mai lungă, până în 2035 și mutând astfel o parte din presiunea de plată spre viitor”.
Conform spuselor sale, scopul principal este de a reduce riscul de refinanțare, adică de a evita situațiile în care o parte semnificativă din datorie trebuie rambursată într-un timp scurt. „În acest fel, bugetul de stat devine mai echilibrat, iar plățile datoriei sunt distribuite mai uniform în timp, ceea ce contribuie la stabilitate și predictibilitate financiară. Pentru cetățeni, această decizie nu se traduce prin costuri suplimentare sau modificări ale taxelor, însă un nivel mai scăzut al randamentului obținut: 6,93%, cel mai mic din acest an pentru titluri pe 10 ani, este un semnal pozitiv. El arată că investitorii au încredere în capacitatea statului român de a-și gestiona datoria și că percepția de risc începe să se stabilizeze”, explică el.
Totuși, trebuie subliniat că randamentele rămân relativ ridicate comparativ cu anii anteriori, ceea ce reflectă un context economic marcat de inflație și incertitudine globală. „Astfel de operațiuni trebuie privite ca parte dintr-o strategie pe termen lung de consolidare a stabilității financiare, nu ca o măsură punctuală”, completează Silviu Gresoi.
Pentru deținătorii de titluri Tezaur, concluzia e clară: statul este obligat prin lege și prin prospectul emisiunii să returneze la termen sumele investite și dobânzile aferente. În schimb, opțiunea de preschimbare oferă o alternativă pentru cei care doresc să-și mențină economiile investite pe termen mai lung, în condițiile unei dobânzi ușor mai mici, dar într-un context financiar considerat mai stabil.
Într-o analiză publicată anterior de Adevărul se arăta că românii care au cumpărat titluri de stat cu scadență în 2026 le pot vinde la un preț fix stabilit de Ministerul Finanțelor și pot cumpăra altele cu scadență în 2035, după ce instituția a decis să preschimbe unele titluri cu maturitate scurtă cu o nouă serie de obligațiuni pe termen lung. Măsura mută o parte din obligațiile de plată ale statului mai departe în viitor.
„Ministerul Finanțelor încearcă, practic, să dilueze povara datoriei publice, a împrumuturilor istorice făcute în ultimii trei ani, de peste 140 de miliarde de euro. Cum face asta? Prin răscumpărarea titlurilor de stat vândute pe termen scurt și achiziția altora pe termen mediu și lung. Altfel spus, evită să mai plătească datorii uriașe în următorii ani și să mute mare parte din datorie pe termen lung. E ca la o refinanțare a unui credit când ai de ales – ori reduci perioada, ori reduci rata”, declara analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”. Acesta a adăugat că statul a ales această variantă „pentru că s-a adâncit în datorii pe care cu greu mai poate să le plătească”.
„Guvernul a ajuns să împrumute în fiecare an peste 50 de miliarde de euro pentru a finanța cheltuielile, și asta în condițiile în care, din taxele și impozitele pe care le colectează, aproape 90 la sută din bani se duc pe pensii și salarii. (...) Această rostogolire a datoriei publice, care a trecut de mult de 1000 de miliarde de lei, este o măsură de avarie menită să scadă presiunea datoriilor. Din păcate, are și efecte negative. Prin mutarea obligațiilor de plată pe termen mediu și lung practic amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri care vor trebui să le plătească din taxe și impozite mai mari.”