Analiză România riscă o nouă explozie a prețurilor alimentelor în 2026

În ciuda eforturilor de a ține prețurile în frâu, România are cea mai mare inflație a prețurilor la alimente, scumpiri care se vor accentua după ce se va renunța la plafonarea adaosului comercial și nu doar din cauza eliminării acestei limite, ci și pentru că vor crește prețurile din cauza costurilor mari de producție și de transport pe care le vor avea producătorii și procesatorii.

Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația la alimente din Uniunea Europeană, România s-a situat în 2025 pe primul loc la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele.

Aceste scumpiri s-au produs în ciuda faptului că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază în România introdusă în 2023 a fost prelungită succesiv până la 31 martie 2026 pentru a limita creșterea prețurilor. În prezent, adaosul este limitat la maximum 20% pentru procesatori (față de costul de producție) și comercianți (față de prețul de achiziție), iar pe lanțul de distribuție adaosul cumulat este de maximum 5%.

Iar semnalele pentru 2026 nu indică o corecție, ci un risc real de agravare a acestor scumpiri, pe de o parte din cauza creșterii iminente a prețurilor gazelor naturale pentru industrie, iar pe de alta din cauza creșterii costurilor de transport.

Administrarea prețurilor gazelor va aduce noi scumpiri

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat într-o conferință de presă că prețul gazelor naturale va fi „administrat” pentru consumatorii casnici pe tot lanțul, de la producător la transportatori, la distribuitori și la furnizori, astfel încât prețul să rămână stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.

„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon. Dar, așa cum sunt datele, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri sub plafon. Așa protejăm populația și eliminăm problemele din anii trecuți când schemele de plafonare au făcute de așa natură încât au permis unor traderi, furnizori, să determine creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și avem și astăzi restanțe”, a spus premierul Ilie Bolojan.

În ciuda intenției de a face un bine românilor, măsura ar putea face mai mult rău, pentru că va scădea factura de gaze pentru consumatorii casnici, dar vor crește prețurile tuturor produselor fabricate cu ajutorul gazelor naturale.

„Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Așa cum arată analizele realizate de Asociația Energia Inteligentă (Impactul ”pretului administrat” / Analiza ponderii costului cu energia în alimente), acest tip de intervenție nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Alimentele se vor scumpi cu cel puțin 5% doar din cauza prețurilor gazelor

Estimările acestuia indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie până la 15% față de nivelul din 2025. Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă.

Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6–2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4–2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene.

România însă pornește dintr-o poziție mult mai fragilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an.

„Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă.

Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, punctează expertul în energie.

În acest context, o estimare a AEI arată că inflația alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la cca. 7,5–9,0%. Cu alte cuvinte, există șanse ca anul 2026 să aducă o inflație alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025.

Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor.

„Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar. În lipsa unor decizii care să țină cont de efecte în lanț ale intervențiilor administrative, România riscă să rămână nu doar campioana politici scumpirilor, ci și exemplul clar al modului în care costurile ascunselor greșite ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului”, arată specialistul.

Și costurile de transport se vor reflecta în prețul final de la raft

Și nu doar prețurile energiei se răsfrâng și prețurile finale ale produselor, ci și cele de transport. 

De la 1 ianuarie 2026, transportatorii din România resimt efectele majorării accizelor la combustibil, care pun presiune asupra bugetelor de operare, în condițiile în care carburantul reprezintă o pondere importantă din costul total al unei curse.

Transportatorii estimează o majorare cel puțin 10% a tarifelor de transport ca urmare a cumulului de factori care scumpesc operarea flotelor în România și în restul Europei.

„Hotărârea Guvernului nr. 1094/2025 privind compensarea creșterii accizei la motorină expiră în 30.03.2026. Dacă nu se prelungește schema de restituire a accizei la motorină până la finalul anului 2026, sigur vor crește prețurile la transport (în jur cu minim 10%). Cât despre creșterea taxei de drum (introducerea sistemului de taxare ToolRo din 01.07.2026 la camioanele peste 3,5 t , tariful este sub cel din Bulgaria. O.G.nr. 23/2025 a mărit tarifele la vinetele deja, cred că transportatorii au mărit și anul trecut cu 5-8% prețurile la transport datorită creșterii tarifelor la vinete. Toate aceste majorări se vor vedea în prețurile de la raft, dar și în prețul biletelor pentru transportul rutier de pasageri”, a declarat pentru „Adevărul”, Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).

Pe de altă parte,  România se pregătește să introducă un nou sistem de taxare rutieră de tip „pay-as-you-go”, care va înlocui rovinieta pentru vehiculele de peste 3,5 tone. Iar această taxă „pe kilometru” va crește și ea costurile de transport, care se vor reflecta în prețul produselor de pe rafturile magazinelor sau al celor comandate online.