România poate evita o recesiune anul viitor, susțin specialiștii

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5 - 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile.

Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege", a spus Daniel Dăianu, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior" - inclusiv prin protecţionism.

Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece", considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă", a declarat Daniel Dăianu.

Cheltuieli de apărare

Economistul susține că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

„Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice. Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie.

Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară", susţine Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulţi ani.

„Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune", a explicat Daniel Dăianu.