România nu a ajuns încă la 1.000 km de autostradă. Câți km de drumuri și căi ferate avem

România nu a ajuns încă la „performanța” de a avea măcar 1.000 de kilometri de autostradă, abia reușind să contruiască 949 de kilometri până la finalul anului trecut.

„La sfârșitul anului 2022 lungimea autostrăzilor măsura 949 km”, a informat vineri Institutul Național de Statistică.

În ce privește drumurile publice, lungimea totală a acestora atingea 86.338 km, la finele anului 2022, din care aproape jumătate erau modernizate, în timp ce calea ferată se întindea pe 10.615 km, din care 56,2% fiind reprezentate de căi principale.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2022, din totalul drumurilor publice, 17.582 km (20,4%) erau drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice se prezenta astfel: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Datele INS arată că, din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu patru benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu trei benzi, şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

Puțin peste 10.000 km de cale ferată

De asemenea, lungimea drumurilor judeţene cuprindea, în proporţie de 49,2%, drumuri modernizate, iar 35% dintre drumurile comunale erau pietruite.

La finele anului 2022, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.

Totodată, densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi de teritoriu era de 44,5. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,9 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, echivalentul a 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.