Revoluția AI în România: Topul domeniilor unde agenții inteligenți au preluat deja producția și suportul

Agenții AI s-au infiltrat deja în procesul de producție și de suport al multor companii românești, care investesc doar câteva mii de euro în implementarea lor, inclusiv în domenii tehnologice sau financiar-bancare, potrivit datelor analizate de „Adevărul”.

Potrivit specialiștilor din piață, 2026 devine anul în care agenții AI – sau „angajații digitali” – nu mai sunt proiecte pilot, ci resurse operaționale de bază în activitatea firmelor. Antreprenorii doresc să se adapteze noilor schimbări economice și să reducă presiunea pe cheltuieli. Astfel, o companie integrează în medie 4-7 agenți AI cu roluri diferite, în special pentru operațiuni financiar-fiscale, administrative, customer support, de vânzare și raportare de date, potrivit dezvoltatorilor români de tehnologii avansate de la Integrare.ai.

Potrivit acestora, în multe companii, agenții AI pot reduce 50-70% din costurile asociate proceselor repetitive, optimizând bugetele prin reducerea costurilor directe, evitarea angajărilor premature, creșterea eficienței, reducerea erorilor și luarea de decizii mai rapide și mai bine fundamentate.

„Agenții AI sunt integrați, în cel mai pragmatic și strategic mod posibil, direct în modul de funcționare al firmei. Sunt tot mai des folosiți deoarece pot executa procese complexe cap-coadă, pot lua decizii pe baza datelor disponibile, pot colabora între ei și pot funcționa 24/7, fără întreruperi. Nu mai vorbim despre un tool pus la dispoziție indiferent dacă e folosit sau nu, ci despre o nouă formă de lucru în câmpul muncii. O schimbare de care beneficiază angajații, clienții, antreprenorii, businessul în sine într-o piață competitivă.

Pe lângă un cash-flow sănătos, companiile își doresc resurse cu o balanță bună cost-rezultate. Iar inteligența artificială devine un sprijin critic pentru continuitatea și dezvoltarea firmelor, mai ales în contexte de presiune economică”, explică Geanni Suru, fondator Integrare.ai, precizând că, în funcție de numărul și tipul de automatizări implementate, investiția variază între 4.000 și 25.000 de euro.

„E o perioadă de automatizare la foc continuu, mai rapid decât era de așteptat, o schimbare cu adevărat masivă în mediul de business românesc: în ultimii doi ani, companiile au trecut de la un singur agent AI sau nicio automatizare, la o medie de 4-7 automatizări complexe în departamente cheie sau pentru operațiuni repetitive consumatoare de timp și bani. Angajații și antreprenorii învață cum să folosească inteligența artificială pentru a le fi mai ușor în munca de zi cu zi. La fel cum există o perioadă de acomodare în firmă sau training de vânzări, există un proces de training pentru ca angajații să învețe să utilizeze agenții AI, cu acces timp de 12 luni la o platformă educațională dezvoltată cu tehnologii nou apărute”, explică Geanni Suru.

Practic, companiile încep să construiască echipe hibride, formate din angajați și agenți digitali, care preiau activitățile repetitive, operaționale sau analitice și cresc viteza de execuție la nivel organizațional.

Ce tip de agenți AI implementează companiile din România

Automatizările și agenții AI sunt solicitați în special de companii medii și mari din industrii precum producție, retail și servicii. În aceste organizații, tehnologia este integrată pentru eficientizarea operațiunilor și reducerea costurilor recurente.

De asemenea, multe start-up-uri și firme mici implementează tehnologii pentru a automatiza cât mai multe procese repetitive, astfel încât să eficientizeze munca și să evite generarea unor cheltuieli suplimentare. Ulterior dezvoltă echipa cu specialiști în roluri esențiale pentru creșterea business-ului - vânzare, parteneriate sau coordonare.

Cei mai căutați agenți AI sunt:

• agenți AI pentru automatizarea proceselor repetitive: facturi, rapoarte, documente

• agenți de suport clienți: email, WhatsApp, chat, ticketing

• agenți de vânzări și lead qualification: lead management, follow-up automat, ofertare

• agenți pentru analiză de date și raportare managerială: dashboards, rapoarte predictive, alerte

• agenți care conectează mai multe aplicații și „leagă” fluxuri de lucru

„În România, cererea este foarte pragmatică. Companiile nu caută AI „spectaculos”, ci AI care economisește timp și bani. Practic, firmele cer agenți care înlocuiesc task-uri, nu oameni, vor tehnologii care pot fi controlate, auditate și adaptate rapid și care oferă oportunitatea de a reduce cheltuielile. Cele mai frecvente implementări de către companii sunt făcute în operațiuni financiar-contabil, vânzări, customer support, operațional / back-office, management”, a adăugat Suru.

Domeniile din România cu cea mai mare rată de implementare

Concret, companiile din producție solicită agenți AI care simplică mult operațiunile din departamentul financiar, operațiunile din depozit sau operațiunile din zona administrativă, care implicau multă muncă repetitivă în trecut.

În retail sunt integrați agenți AI care supervizează stocurile, comenzile de aprovizionare și gestionează plățile către furnizori.

Companiile care vând servicii vor agenți AI care generează leaduri, dar și care gestionează fiecare lead de la primul contact până la semnarea contractului, cu implicare minimă din partea unei persoane.

Concomitent cu implementarea agenților AI, companiile își instruiesc echipele pentru folosirea noilor automatizări, astfel încât angajații să fie pregătiți și confortabili cu schimbarea din firmă. Este o schimbare de abordare în companii în special pentru eliminarea stresului și fricilor angajaților, care vine cu un val de solicitări pentru training specializat. Astfel, în 2025, numărul participanților la traininguri de utilizare a inteligenței artificiale și a agenților AI a crescut cu peste 100%.

Noi trenduri în sectorul bancar

Potrivit raportului Accenture Top Trends for Banking in 2026 – The Era of Unconstrained Banking, sectorul bancar traversează un moment de transformare profundă. Barierele care au limitat timp de decenii capacitatea de scalare, viteza de inovare și flexibilitatea operațională se estompează, pe fondul progreselor rapide în inteligența artificială, digitalizarea banilor și modernizarea platformelor tehnologice. Aceste schimbări mută bankingul din zona deciziilor amânate în cea a acțiunilor imediate.

Raportul evidențiază șase tendințe majore care vor influența modul în care băncile creează valoare, gestionează riscul și concurează în 2026 și ulterior.

1. Viitorul banilor: valoarea devine inteligentă

Banii intră într-o nouă fază, definită de modul în care circulă și funcționează în numele deținătorilor. Stablecoin-urile, monedele digitale ale băncilor centrale și depozitele tokenizate avansează de la inițiative pilot către utilizare la scară largă. Plățile programabile permit integrarea de date, reguli și context, transformând tranzacțiile în procese dinamice și autonome. Studiul arată că lipsa unei strategii clare în acest domeniu poate expune băncile la pierderi semnificative de venituri.

2. Viitorul experienței: banking prezent acolo unde contează

Pe măsură ce interfețele AI evoluează către asistenți conversaționali capabili să înțeleagă contextul, așteptările clienților se schimbă radical. Relația cu banca se extinde dincolo de canalele tradiționale, către platforme digitale și ecosisteme AI. Experiențele fragmentate devin un risc major, iar diferențierea va veni din capacitatea băncilor de a recunoaște și de a gestiona coerent intenția clientului pe toate punctele de interacțiune, îmbinând eficiența tehnologică cu interacțiunea umană.

3. Viitorul muncii: AI-ul agentic redefinește productivitatea

Agenții AI determină o regândire fundamentală a modului în care este organizată munca în banking. Modele emergente arată cum angajații pot coordona agenți AI pentru a obține un impact semnificativ mai mare în activități precum dezvoltarea software, procesele de cunoaștere a clientelei sau evaluarea riscurilor. Raportul subliniază că valoarea maximă este obținută atunci când tehnologia este susținută de leadership, de reproiectarea rolurilor și de dezvoltarea competențelor necesare colaborării om–AI.

4. Viitorul tehnologiei: modernizarea devine esențială

Investițiile întârziate în sistemele de bază au generat complexitate tehnologică și costuri operaționale ridicate. Studiul arată că noile capabilități oferite de AI generativ, arhitecturile modulare și platformele deschise permit, pentru prima dată, modernizarea infrastructurii la ritmul și cu eficiența necesare industriei. Într-un context în care reziliența și adaptabilitatea sunt critice, modernizarea tehnologică devine un element central al strategiei de business.

5. Viitorul riscului: o perspectivă integrată

Riscurile financiare, operaționale, cibernetice și geopolitice se manifestă tot mai interconectat. Deși organizațiile investesc sume considerabile în conformitate și control, raportul arată că abordările fragmentate limitează capacitatea de anticipare. Următorul nivel de maturitate presupune conectarea datelor la nivel de organizație, utilizarea AI pentru identificarea tiparelor în timp real și dezvoltarea unei culturi în care gestionarea riscului este o responsabilitate colectivă.

6. Viitorul competiției: presiune tot mai mare asupra bilanțului

Noi jucători, de la furnizori de plăți și fintech-uri, până la companii din zona crypto și credit privat, vizează direct segmentele tradiționale ale bankingului. Studiul indică faptul că peste 200 de trilioane de dolari în depozite și împrumuturi sunt expuse acestor transformări. Capacitatea de a crea propuneri de valoare integrate, care combină tehnologia, datele și relația cu clientul, va deveni esențială pentru menținerea competitivității.

Tendințele care conturează anul 2026 indică un punct de inflexiune clar pentru industria bancară. Pentru unele instituții, schimbarea va fi resimțită ca fiind bruscă. Pentru cele care aleg să conducă transformarea, acest moment reprezintă însă o oportunitate rară de a redefini viitorul sectorului.

Având în vedere amploarea schimbărilor, raportul subliniază că avantajul competitiv decisiv ar putea veni din cultură, mai degrabă decât din tehnologie sau din dimensiunea bilanțului. Băncile care vor reuși să echilibreze curiozitatea cu execuția, inovația cu reziliența și automatizarea cu empatia vor fi cele care, privind retrospectiv, vor considera anul 2026 un moment definitoriu pentru succesul lor pe termen lung.