Analiză Reforma companiilor de stat, sub tirul economiștilor: „O iluzie păguboasă care perpetuează sistemul căpușă. Singura cale este privatizarea”

Economiștii consultați de „Adevărul” au criticat în termeni duri reforma companiilor de stat, anunțată de vicepremierul Oana Gheorghiu, susținând că singura soluție viabilă ar fi privatizarea lor integrală.

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB consideră că există câteva elemente pozitive: identificarea „găurilor negre” din economie, formularea unor criterii de prioritizare și menționarea posibilității privatizării transparente prin bursă. Totuși, el atrage atenția că, în lipsa transparenței și a privatizării, reformele de guvernanță riscă să perpetueze exact sistemul care a generat pierderile. În opinia sa, investițiile în companii de stat au fost adesea pretexte pentru risipă și contracte supraevaluate, iar simpla etichetare a unor societăți drept „infrastructură critică” – precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA – nu justifică menținerea ineficienței.

„Reformă sau privatizare? Direcția este bună, metoda ameliorabilă, dar viteza este prea mică”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”, afirmând însă că în reformă sunt câteva lucruri bune: se identifică și se centralizează aceste găuri negre, cu pagubele pe care ele le generează contribuabilului dar și cu beneficiile pe care le generează rețelei extractive care căpușează de decenii bugetul de stat; sunt precizate niște criterii de bun simț dar ameliorabile prin care să se prioritizeze rezolvarea acestor probleme; se amintește soluția privatizării transparente, adică pe bursă, ceea ce va scandaliza cel mai tare rețeaua extractivă amintită mai sus.

Pe fiecare categorie de măsuri propuse de Guvern, Nechita ridică obiecții punctuale.

„Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA sunt considerate infrastructuri critice și vor beneficia de investiții și reforme de guvernanță. De decenii, electoratul a fost amăgit cu ideea că infrastructura critică poate justifica orice costuri, orice fraude, orice sifonări de fonduri, că ea este o sursă de sinecuri sau o vacă de muls pentru rețeaua extractivă. Ce înseamnă acele reforme de guvernanță fără transparență, fără privatizare parțială? Perpetuarea sistemului care a generat aceste pierderi. Ce înseamnă investiții? Exact ce au însemnat ele și până acum: oportunități de suprafacturare pentru firmele conectate politic”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.

Nechita: Redresarea operațională care nu înseamnă privatizare este o iluzie

Pe de altă parte, spune economistul, în cazul unor societăți precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui să ia decizii strategice la nivel interministerial, având în vedere importanța lor industrială. „Da, producția de avioane este de mare interes strategic și industrial. Întrebarea este însă dacă putem s-o facem în condiții rezonabile de eficiență, deoarece strategic nu înseamnă și nu trebuie să însemne anti-eficiență. Din fericire, avem exemplul Aerostar, care ne arată ce ar fi fost Avioane Craiova dacă ar fi fost privatizată, chiar și așa, nu în cel mai fericit mod, cum a fost privatizată Aerostar Bacău, în anii 1990. Hai să învățăm măcar din greșelile noastre, dacă nu vrem să învățăm din greșelile altora sau din manualele de economie”, a afirmat Nechita.

În ce privește punctul din reforma companiilor de stat care prevede transformarea după model european, economistul a afirmat că formularea „CNCIR ar urma să fie reorganizată pentru a deveni competitivă după modele europene” este extrem de vagă.

„Mai vag de atât nu cred că poate formula nici măcar un elev șmecher care nu și-a învățat lecția de zi”, a declarat Nechita.

În ce privește redresarea operațională pe care Guvernul spune că o va implementa la CFR Călători, Metrorex și TAROM „posibil cu sprijin extern”, Radu Nechita a afirmat că „orice redresare operațională care nu înseamnă privatizare este perpetuarea iluziilor păguboase în care ne-am complăcut până acum”.

Vorbind de Telecomunicații CFR şi Tipografica Filaret, pentru care Guvernul a luat în calcul fuziuni sau absorbții, economistul a repetat că „în absența privatizării, aceste fuziuni și absorbții nu vor însemna altceva decât faptul că din două gropi se va face o groapă mai mare”.

Cât privește închiderea unor firme, economistul Radu Nechita a amintit că, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, unul din domeniile în care România sub-performa față de alte state din UE era durata procedurilor de lichidare/închidere a firmelor (mai lungă decât în alte țări și cu un procent mai redus de recuperare a creanțelor).

„Este bine că aceste firme sunt deconectate de la robinetul banului public, dar nu ar trebui risipită ocazia de a schimba un pic procedurile de lichidare, în așa fel încât creditorii să fie cei protejați, nu debitorii și în nici un caz „țeparii”, scuzați termenul”, a punctat Nechita pentru „Adevărul”.

Silviu Gresoi: Statul trebuia să intervină mai curând

La rândul lui, analistul de date Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că măsurile anunțate de Guvern în reforma companiilor de stat nu sunt suficiente și vin cam târziu. „Nu sunt suficiente. Statul închide companii după 10–20 de ani de pierderi, nu le gestionează. Problema reală este că nu există un sistem de monitorizare și intervenție timpurie. Se acționează abia când e prea târziu. Fără indicatori clari de performanță, responsabilitate managerială și intervenție preventivă, vom continua să închidem companii în loc să le salvăm la timp”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Precizând că, „în primul rând, trebuie evitată repetarea situației”, analistul a afirmat că „statul trebuie să intervină mai devreme, nu după ani de pierderi. Asta înseamnă un control mai strict asupra modului în care sunt conduse companiile și decizii luate la timp, nu în ultimul moment”.

În al doilea rând, a adăugat acesta, este nevoie de responsabilitate reală. „Managementul companiilor de stat trebuie evaluat constant, iar rezultatele slabe să aibă consecințe rapide, nu tolerate ani la rând.

Nu în ultimul rând, transparența este esențială. Datele privind performanța acestor companii ar trebui să fie clare și accesibile, pentru ca problemele să fie vizibile din timp, nu descoperite când deja sunt ireversibile”, a explicat Gresoi pentru „Adevărul”.

Cristian Păun: Singura soluție viabilă este privatizarea integrală

Economistul Cristian Păun, profesor la ASE, susține că singura soluție reală este privatizarea integrală a companiilor de stat, nu menținerea statului ca acționar majoritar. El argumentează că statul nu poate reproduce mecanismele sectorului privat: managementul este inevitabil influențat politic, iar noțiunea de „administrator independent” este iluzorie.

În plus, companiile de stat distorsionează concurența, deoarece beneficiază de subvenții și sprijin public, ceea ce le permite să opereze la prețuri artificiale, acoperite din taxe sau datorie publică. Păun consideră că rolul statului ar trebui să fie acela de arbitru, nu de jucător în economie, și că lipsa unui calcul economic real în companiile de stat, mai ales în cele monopoliste, duce inevitabil la ineficiență și pierderi. În opinia sa, menținerea statului în economie este rezultatul unei opțiuni politice constante, în pofida evidențelor că statul este un administrator slab al resurselor.

„Există o singură soluție viabilă: privatizarea lor integrală, nu pachete minoritare care mențin statul la butoanele principale! Orice pledoarie pentru altceva este gargară ieftină, populistă, drum sigur spre și mai mult dezastru și faliment.

România se află astăzi unde se află pentru că niciodată nu a fost condusă de politicieni luminați care să fie în stare să apere astfel de principii, să acționeze în spiritul și litera lor. Mereu am căutat calea de mijloc, mereu am căutat varianta să menținem statul în schemă, ca principal actor în tot și în toate. În ciuda evidențelor empirice care arată mereu că statul este cel mai prost administrator al averii noastre. Că statul încurcă alocarea resurselor rare, nu este niciodată o soluție eficientă și viabilă la așa ceva. Pe aici, mai abitir ca prin alte părți, talibanii pieței au fost puțini și puși prompt la zid de talibanii statului ultra-potent. De câte ori nu am simțit asta pe pielea mea... Consecințele se văd cu ochiul liber, nu îți trebuie prea multă școală de economie să vezi diferențele... În România nu numai că avem o grămadă de companii de stat. Avem și instituții, tot de stat, care ”au grijă” pe bani mulți de aceste companii de stat (gen AVAS sau SAPE)”, a afirmat Cristian Păun.

Bogdan Glăvan: Nimeni nu și-a dorit cu adevărat privatizarea

Economistul Bogdan Glăvan a explicat, la rândul său, că nimeni nu și-a dorit cu adevărat privatizarea companiilor de stat.

„Companiile de stat nu sunt ale noastre, ele sunt ale nomenclaturii care le călărește. Noi nu avem nici un drept asupra acestor companii și nici un folos. În schimb, nomenclatura face ce vrea cu ele.

Privatizarea înseamnă să scoți aceste companii de sub stăpânirea nomenclaturii și să le dai în proprietate celor care vor să investească în ele și să trăiască, mai departe, din investițiile și din munca lor, nu din banii altor oameni.

În realitate, nimeni nu a dorit cu adevărat privatizarea. Dacă o dorea. o spunea de la început, de când s-a format guvenul, nu acum, când se încing spiritele și le convine să manipuleze. În realitate, tuturor le-a convenit un lucru: să crească birurile”, a declarat economistul Bogdan Glăvan.

Reforma companiilor de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi, 16 aprilie, primele concluzii ale procesului de reformă a companiilor de stat, descriind o situație financiară care, în opinia sa, nu mai poate fi ignorată.

Ea a vorbit despre o problemă sistemică, generată de peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public.

În acest context, spune Oana Gheorghiu, guvernul a decis să înceapă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domenii-cheie precum energia, transporturile și industria, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei doar în ultimul an raportat.

Portivit proiectului-pilot gândit de guvern, acolo unde există importanță strategică, statul va continua să investească și să consolideze activitatea, însă, în cazul societăților fără perspectivă economică, se vor lua în calcul măsuri mai drastice, inclusiv restructurări, fuziuni sau închideri.

1. Infrastructură critică

Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA sunt considerate infrastructuri critice și vor beneficia de investiții și reforme de guvernanță.

2. Decizie strategică

În cazul unor societăți precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui să ia decizii strategice la nivel interministerial, având în vedere importanța lor industrială.

3. Transformare după model european

CNCIR ar urma să fie reorganizată pentru a deveni competitivă după modele europene.

4. Redresare operațională

CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de redresare operațională, posibil cu sprijin extern.

5. Fuziuni și absorbții

Pentru societăţi precum Telecomunicații CFR şi Tipografica Filaret sunt luate în calcul fuziuni sau absorbții.

6. Ieșire din portofoliu

Opt companii de stat vor fi închise definitiv, prin ieșirea controlată din portofoliului statului, potrivit unui anunț oficial al Guvernului, potrivit căruia datoriile totale ale celor 22 de companii analizate de autorități sunt de 4,2 miliarde de lei.

Potrivit Guvernului, cele opt companii de stat care se vor închide sunt: Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR și SNCFR-RA.

PetroTrans se află în faliment încă din 2007, CFR IRLU este în faliment din martie 2025, SAAF este în insolvență din 2024, SFT-CFR este în faliment, iar SNCFR RA se află în dificultate financiară.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat joi că PetroTrans se află în faliment din 2007, iar procedura durează de aproape 19 ani, fiind tergiversată și generând costuri continue. În tot acest timp, statul român nu a recuperat creanțele, în timp ce doar lichidatorii și alte servicii conexe au încasat bani.

Oficialul a precizat că din 2015 se plătește anual o chirie de peste 29.000 de euro pentru conducte existente doar pe hârtie, din cauza unei decizii judecătorești care trebuie respectată. Lipsa lichidării și a radierii companiei a dus la cheltuieli inutile suportate de stat, situația fiind considerată un exemplu de gestionare defectuoasă, cauzată de decizii întârziate sau suprapuse între instituțiile statului.

Pe de altă parte, a spus oficialul, procedura de lichidare a fost prelungită timp de șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție publică, deși aceasta avea o creanță minoră. Lipsa unei coordonări unitare la nivel guvernamental a contribuit la agravarea pierderilor.

Autoritățile intenționează să stabilească un calendar clar pentru alte companii similare, precum Remin și Minvest.

„Valul doi de companii”, prezentat în maximum 30 de zile

Oana Gheorghiu a afirmat că va continua acest proces de selecție a companiilor de stat cu probleme va continua, următorul val de companii urmând să fie anunțat în 30 de zile.

„Am propus și va trece prin ședința de guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul-pilot, pentru următorul val am propus niște criterii de selecție care au în vedere importanța strategică a unei companii și situația financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acționar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvență a unei companii, care nu mai așteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situații pentru a interveni”, a spus Gheorghiu.