România pierde 231 milioane de euro dacă nu face reforma pensiilor speciale. Mesajul Comisiei Europene către București

Dacă nu face reforma pensiilor speciale, România va pierde 231 de milioane de euro, a anunțat miercuri ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, precizând că România are timp până la jumătatea lunii noiembrie pentru rezolvarea acestei probleme.

„231 milioane de euro este jalonul pentru pensiile speciale, care trebuie rezolvat până la finalul lunii noiembrie.

Sunt convins că Ilie Bolojan va împinge din nou reforma, astfel încât să evităm să plătim penalizarea”, a declarat miercuri ministrul Dragoș Pîslaru.

Redăm integral declarațiile ministrului pe această temă:

„Referitor la subiectul pensiilor speciale, termenul pe care îl ştiţi foarte bine este data-limită de 28 noiembrie pentru a rezolva acest jalon care, într-adevăr, este legat de o sumă de 231 de milioane de euro. În ciuda lucrurilor care au fost discutate inclusiv în spaţiul public de unii sau de alţii, voinţa politică a coaliţiei rămâne de a rezolva acest subiect şi ne vom îndrepta cu o soluţie care să rezolve problemele procedurale care au fost indicate de Curtea Constituţională. Sunt convins că prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, va anunţa planul pentru acest subiect. În continuare mizăm pe faptul că vom împinge din nou reforma, de data asta cu rezolvarea ei, astfel încât să putem să evităm penalizarea de 231 milioane de euro. Eu nu pot să mă substitui coaliţiei de guvernare. Coaliţia de guvernare a avut nişte reuniuni, prim-ministrul a avut un cuvânt important de spus. Ceea ce vă pot spune este că, în mod evident, timpul este un factor crucial. Prin urmare, o revizuire pe fond ar afecta şansele ca să te poţi încadra până pe 28 noiembrie. Şi atunci sunt două componente cruciale: una este că trebuie rezolvată oricum, cu deadline, fără dedline, cu PNRR, fără PNRR, şi doi este că, da, am prefera să avem aceşti 231 de milioane de euro pentru şcoli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei", a afirmat Pîslaru.

Potrivit oficialului, Comisia Europeană consideră jalon îndeplinit forma proiectului propusă de Guvern, referitoare la pensiile magistraţilor.

„Vă mai spun o dată, ce am spus şi în spaţiul public, şi o spun pentru ultima oară: Comisia Europeană, în condiţiile pe care proiectul Guvernului Ilie Bolojan le-a propus, consideră jalonul îndeplinit. Deci, dacă noi facem această reformă, nu şi altele, nu şi multe altele, una sau încă două, primim 231 de milioane. Să fie foarte, foarte clare lucrurile. Realitatea este că termenul de şase luni este un termen care curge din Regulament. E un termen care nu are cum să mai fie întors, deci la 28 noiembrie se constată de către Comisia Europeană stadiul acelei reforme. Ceea ce evident, voi încerca să discut vineri şi o să vedem exact care sunt nuanţele, în condiţiile în care Curtea Constituţională a avut doar observaţii de formă (...) Aş vrea să analizez împreună cu Comisia Europeană, fiind o chestiune doar de procedură, în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiţionată sau ceva care să poată să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice pe ultimă sută de metri. Evident, nu am foarte mari aşteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este ca, până pe 28 noiembrie, să putem avea aprobarea în forma pe care ne-o dorim (...) Atâta timp cât Comisia Europeană ne-a dat răspunsul că pachetul pe care prim-ministrul Ilie Bolojan l-a propus bifează condiţiile şi este suficient pentru a obţine banii, cei 231 de milioane de euro, nu văd de ce ar trebui în acest moment să se testeze alte ipoteze", a punctat demnitarul.

Pîslaru a adăugat că dacă legea trece pe fond, în varianta pe care a propus-o Guvernul, "am încasa jalonul de pe PNNR".

"Dacă ar trece, aşa cum este, noi am primi acei bani de pe PNNR. Asta este afirmaţia pe care într-adevăr o să vă rog s-o reţineţi, nu că sunt în contradictoriu cu cineva sau mă contrazic cu cineva. Mai ales, nu mă contrazic cu vreun lider al coaliţiei, nu acesta este scopul meu. Eu v-am spus în ceea ce înseamnă PNRR şi MIPE, este un lucru de echipă şi aţi văzut rezultatele", a precizat ministrul de resort.

CCR a respins proiectul

După două amânări, Curtea Constituțională a respins, luni, reforma pensiilor magistraților, anunță CCR.

Judecătorii Curții au motivat decizia de admitere, în integralitate, a obiecției privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia”.

Guvernul și-a asumat răspunderea corect procedural, potrivit Curții, deoarece domeniul reglementat era omogen, iar urgența a fost justificată (PNRR, echilibru bugetar). Curtea a subliniat că modificările succesive ale legislației privind pensiile speciale nu contravin principiului securității juridice, atâta timp cât sunt coerente și fără caracter arbitrar.

Decizia CCR este definitivă și obligatorie şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Analiștii consultați de „Adevărul” au afirmat că CCR a amânat de fapt conflictul pensiilor speciale, dar nu l-a închis. „Legea nu a fost respinsă pe fond, ci doar pe formă, pentru lipsa avizului din partea Înaltei Curți sau CSM. Premierul poate veni mâine cu același text. Este o soluție rabinică, elegantă, prin care CCR amână conflictul, dar nu-l închide”, subliniază profesorul Andrei Țăranu care punctează că decizia CCR nu este o lovitură pentru Guvernul Bolojan, ci o soluție de compromis.

Proiectul Legii a venit direct de la Guvern, fiind adoptat în Parlament cu asumarea răspunderii Executivului, iar mizele acestuia sunt strâns legate de misiunea Guvernului privind redresarea economică a țării și asigurarea banilor din PNRR. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți analiști pentru a înțelege implicațiile deciziei CCR care a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților.

Mesaj de la Bruxelles privind pensiile speciale

Comisia Europeană „ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale”, iar apoi, la expirarea termenului, „va evalua” dacă jalonul PNRR a fost „îndeplinit satisfăcător”, pentru o decizie privind suspendarea plății tranșei respective de fonduri, a declarat, pentru StartupCafe.ro, un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

„România a depus a treia cerere de plată la 15 decembrie 2023. Aceasta a fost parțial plătită la 10 iunie 2025 (1,3 miliarde EUR). În decizia sa de suspendare, Comisia a constatat că șase etape care fac parte din a treia cerere de plată au rămas neîndeplinite. Printre acestea, jalonul 215 se referă la intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (inclusiv pensiile judecătorilor și magistraților).

Comisia ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale. Conform Regulamentului RRF, România are termen până la 28 noiembrie 2025 (șase luni) pentru a finaliza măsurile legate de cele șase etape suspendate care fac parte din a treia cerere de plată. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, va ridica suspendarea și va proceda la plata sumei suspendate”- a declarat, pentru StartupCafe, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.