Pe Redditul balcanic, România a devenit studiu de caz. Ce spun utilizatorii despre frânarea economiei și politicile fiscale riscante

Pe forumul internațional r/AskBalkans, utilizatorii discută despre prognoza FMI pentru 2026, care arată un ritm de creștere economică de sub 2% în România, cea mai lentă din Europa de Est. Printre explicațiile lor apar aceleași teme pe care le semnalează și economiștii: deficite uriașe, populism fiscal, creșteri artificiale de pensii și taxe noi care au început să frâneze consumul. „Am petrecut un an pe datorie, acum urmează să mâncăm doar fasole”, scrie cineva.

În timp ce guvernul român anunță măsuri de austeritate și creșteri de taxe pentru a ține sub control deficitul bugetar, pe rețelele internaționale se discută intens despre semnele de oboseală ale economiei. Pe r/AskBalkans, o discuție pornită de la datele FMI privind creșterea economică din 2026 a adunat zeci de reacții.

„România este într-o criză financiară din cauza deficitelor uriașe, care inevitabil duc la o criză economică”, comentează un utilizator.

Altul completează: „TVA-ul a crescut la 21% de la 19%, uneori chiar de la 9%. Plus o mulțime de taxe noi. Toate acționează ca frâne asupra economiei românești. Oamenii săraci și nemulțumiți nu mai cheltuiesc, iar guvernul taie investițiile. Oricare dintre aceste măsuri ar fi suficientă pentru a contracta economia.”

Un alt comentator amintește de presiunea demografică ce se apropie: „Generația născută în perioada comunistă, după decretul care interzicea avorturile, se va pensiona între 2032 și 2035. Atunci bugetul va imploda. Guvernul trebuie să plătească toate datoriile în șapte ani și să crească veniturile cu 30% până în 2032. Până atunci, anii ’90 vor părea o perioadă decentă.”

Populismul fiscal și efectul electoral

Mai mulți participanți la discuție leagă situația actuală de campaniile electorale din 2024. „Am avut un premier incompetent și corupt care a împrumutat bani fără logică, doar ca să cumpere bunăvoința oamenilor prin politici nesustenabile. Economistii au avertizat ani la rând, dar el a agravat problema. Acum, noul premier e obligat să aplice măsuri de austeritate, în timp ce mulți din sistem se opun schimbărilor.”

Altcineva susține că: „Guvernul a cheltuit excesiv în scopuri electorale, iar acum supraimpozitează pentru a umple golurile, fără să reducă cheltuielile.”

„Prim-ministrul din 2024 a cheltuit cât toate guvernele din 1989 până azi, și toți banii au venit din datorii cu dobânzi astronomice. Suntem la un pas de categoria junk în evaluările agențiilor de rating”, este de părere un utilizator român.

Tema pensiilor a stârnit dezbateri aprinse. Un alt român a scris că „Am cheltuit pe pensii, salarii pentru agențiile de stat și orice altă prostie îți poți imagina.”

În timp ce un bulgar scrie: „Creșterile de pensii sunt o metodă extrem de proastă de a folosi banii împrumutați. E o cale rapidă de a ajunge ca Grecia.”

„Pensiile sunt o problemă dificilă, pentru că toți vrem ca bunicii noștri să nu moară de foame. Dar tocmai de aceea, majorările nu ar trebui să fie decizii politice. Ele ar trebui indexate automat după inflație sau salarii. Câțiva ani de populism pot ruina o țară pentru decenii”, adaugă altcineva.

În aceeași notă, altcineva comentează că: „Aceste creșteri de pensii au împins inflația în sus exact când era deja mare. Pensiile sunt acum înghețate, iar inflația continuă să mănânce orice beneficiu.”

Într-unul dintre cele mai apreciate comentarii, un utilizator român scrie cu umor: „Am petrecut un an pe datorie, acum urmează să mâncăm doar fasole.” Expresia a devenit rapid simbolul unei realități: România a consumat pe credit în anii electorali, iar acum vine perioada de ajustare.

Un comentator din Serbia crede că: „România e foarte integrată în piața unică europeană. Când Franța, Italia sau Germania stagnează, scade și exportul românesc. Țările din Vestul Balcanilor par să crească mai repede doar pentru că pleacă de la un PIB mai mic.”

Un alt utilizator român intervine: „Serviciile generează 61,2% din economie, industria 35,7%. Deci încetinirea nu vine din exporturi, ci din managementul catastrofal al fostului guvern.”

Între ironiile despre „tigrul balcanic” și nostalgia pentru anii 2000, se conturează un consens: România traversează o corecție economică dură, dar inevitabilă.

„România a mers prea repede o vreme. Acum face o pauză scurtă. Revenim imediat”, scrie cineva. Dar majoritatea comentatorilor se arată sceptici: „Guvernul trebuie să crească veniturile și să plătească datoriile până în 2032. În caz contrar, tot ce urmează e o austeritate lungă și o inflație tăcută.”

Ceea ce reiese din toate aceste discuții este faptul că România a consumat mai mult decât a produs. Iar acum, pentru a evita prăbușirea bugetară, intră într-o etapă de ajustare dureroasă: fiscală, socială și mentală.

Amintim că, potrivit Consiliului Fiscal, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au un impact estimat la 0,6% din PIB pentru 2025, în condițiile în care România risca un deficit de aproape 9% din PIB dacă nu intervenea cu ajustări. Instituția a descris situația drept „auto-provocată”, ca urmare a cheltuielilor permanente și a majorărilor din anii electorali.

La începutul lunii octombrie, agenția Fitch Ratings a avertizat că deficitul bugetar pentru 2025 ar putea ajunge la 8,4% din PIB, peste estimarea inițială de 7%, pe fondul creșterii costurilor cu dobânzile, asistența socială și sănătatea.

Prin rectificarea bugetară, Executivul a anunțat reduceri de cheltuieli la mai multe ministere, inclusiv la Ministerul Sănătății, unde creditele bugetare scad cu aproximativ 2,6 miliarde de lei. Totodată, premierul Ilie Bolojan a declarat că salariul minim nu va fi majorat în 2026, pentru a evita o nouă spirală inflaționistă.

Guvernul a mai anunțat reorganizarea sistemului public, cu posibilitatea desființării a până la 40.000 de posturi la nivel local și județean, potrivit Recorder. Noul pachet fiscal include majorarea TVA la 21%, accize mai mari pentru carburanți și alcool, precum și aplicarea contribuției de sănătate pentru pensiile care depășesc un anumit prag.

Pe plan politic, opoziția a acuzat Executivul de „austeritate de Bihor pe pâine”, susținând că măsurile de reducere a cheltuielilor „lovesc în oameni, nu în risipă”.

Noi contre în coaliție pe tema austerității

Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat duminică noi critici la adresa premierului Ilie Bolojan, afirmând că „România, aflată în Bolojan retrograd, accelerează pe contrasens”. Într-o postare publicată în contextul Congresului Socialiștilor Europeni de la Amsterdam, Fifor a declarat că, în timp ce liderii europeni discută despre „creștere și echitate socială” și despre un „salariu minim comun în întreaga Uniune”, guvernul de la București „are un singur crez: înghețarea salariilor și a pensiilor până la finalul anului 2026”.

Deputatul a adăugat că „salariul mediu net a scăzut pentru a treia lună consecutiv, potrivit INS”, iar „România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cea mai severă contracție a consumului intern, semn că populația cumpără mai puțin, iar economia încetinește vizibil”. În opinia sa, „Europa lui Sánchez vorbește despre drepturi sociale și protecție a cetățenilor, în timp ce România vorbește despre tăieri, plafonări și austeritate de Bihor pe pâine”.

Fifor a conchis că „singurul care vede reforme e dibaciul cârmaci de la Oradea, care continuă să creadă că pedala austerității duce la prosperitate și dezvoltare”, avertizând că „fiecare zi pierdută pe acest drum greșit înseamnă o Românie mai departe de Europa și mai aproape de recesiune”.