Analiză Nu mai sunt necesare creşteri majore de taxe, iar salariile pot fi majorate cu 6,5% - Analiza economiştilor UBB
0Specialiștii de la Romanian Economic Monitor, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, estimează o creștere a PIB-ului de 0,8%, o inflație de 7% și creșteri salariale de 6,5%, dacă accentul se va pune pe eficientizarea statului și investiții, nu pe creșteri de impozite și taxe.
„Scenariul nostru de bază rămâne o creștere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026”, se arată într-o analiză a specialiștilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
La finalul primei luni din 2026, anul în curs se conturează ca un posibil „an în oglindă” pentru economia României, cu indicatori macroeconomici apropiați de cei din 2025, dar cu o evoluție inversată a trendurilor pe parcursul anului, consideră experții citați.
După un început modest în 2026, economia ar putea să accelereze în a doua jumătate a anului, pe fondul reluării procesului de dezinflație și al diminuării impactului măsurilor fiscale, într-un context în care menținerea disciplinei bugetare și gestionarea riscurilor politice rămân esențiale pentru evitarea unor noi presiuni de finanțare, se arată în studiul menționat.
Economiștii de la UBB avertizează asupra riscurilor pe care le-ar avea tensiunile politice asupra capacității de finanțare a țării.
„Cu toate acestea, tensiunile politice sau evoluțiile care ar putea submina capacitatea coaliției de guvernare de a menține o consolidare fiscală graduală ar putea reaprinde îngrijorările economice și genera presiuni serioase de finanțare”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
„Considerăm că nu mai sunt necesare creșteri semnificative de impozite și taxe”
Întrebat în ce măsură consolidarea fiscală presupune noi măsuri de austeritate, Csaba Bálint, cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA, a explicat: „În momentul de față, considerăm că nu mai sunt necesare creșteri semnificative de impozite și taxe. Ținta de deficit pentru acest an poate fi atinsă și fără măsuri fiscale suplimentare dureroase.”
În schimb, a precizat acesta, o eventuală relansare economică ar trebui să se bazeze „în primul rând pe absorbția eficientă a fondurilor europene, care pot susține investițiile fără a pune presiune suplimentară pe buget.”
Chiar dacă un deficit bugetar de 6–6,5% rămâne unul ridicat, arată Bálint, „ajustarea ar trebui realizată prin eficientizarea statului – reformă administrativă, optimizarea cheltuielilor, digitalizare și creșterea ratei de colectare a impozitelor – nu prin noi majorări de taxe. Continuarea creșterilor de impozite și taxe ar pune o povară excesivă pe economia reală, afectând atât gospodăriile, cât și companiile.”
În acest context, completează profesorul Szász, „reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente ale României devine și mai importantă, mai ales într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și de niveluri persistent ridicate ale datoriei publice”.
Coordonatorul echipei explică pentru „Adevărul” care sunt direcțiile principale de urmat pentru reducerea acestor dezechilibre macroeconomice: „Pe lângă reducerea consecventă a deficitului bugetar, este esențială și corectarea deficitului de cont curent, unde componenta dominantă rămâne deficitul comercial. O economie sănătoasă are nevoie de echilibre atât interne, cât și externe. Pentru acest an, un deficit bugetar sub 6,5% și o reducere a deficitului de cont curent spre aproximativ 7% (de la 8% anul trecut) ar indica faptul că economia începe să revină pe o traiectorie sustenabilă. Aceste ajustări ar transmite investitorilor un semnal de stabilitate și ar reduce dependența de finanțarea externă.”
„Salariile ar putea crește cu aproximativ 6,5% în acest an – ușor sub inflația medie”
Întrebat despre cum vor fi în următorii doi ani pentru populație, Csaba Bálint a precizat: „Perioada următoarea va rămâne una de ajustare. Pe lângă impactul măsurilor fiscale, presiunea inflaționistă continuă să afecteze puterea de cumpărare. Estimările noastre indică o inflație medie de aproximativ 7% în acest an, dar cu o tendință clară de temperare. Până la finalul acestui an, inflația ar putea coborî spre 4,2%, urmând să se reducă în continuare la circa 3,3% până la finalul lui 2027”.
În ceea ce privește salariile, cercetătorul este de părere că acestea ar putea crește cu aproximativ 6,5% în acest an – ușor sub inflația medie – ceea ce înseamnă o presiune temporară asupra veniturilor reale: „Totuși, în a doua parte a anului 2026, creșterile salariale ar putea depăși ritmul inflației, marcând începutul unei creșteri a salariilor reale.”
Per ansamblu, spune Csaba Bálint, ne așteptăm la o evoluție similară celei de după criza economico-financiară de la începutul deceniului trecut, când după o perioadă dificilă, în 2010 a urmat o etapă de relansare și creștere economică susținută. „Desigur, acesta este un scenariu de bază. Riscuri interne și externe – geopolitice, politice sau economice – pot modifica traiectoria, și ultimii ani au adus multe astfel de riscuri (pandemie, război, crize politice, etc.). Totuși, dacă accentul va fi pus pe eficientizarea statului și pe investiții, nu pe noi creșteri de taxe, economia are șanse reale să depășească actuala perioadă de presiune fiscal-bugetară”, a concluzionat el.
„Estimăm o creștere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025, ușor sub consensul pieței, de circa 1%”
„După o creștere de 0,9% an/an în primele nouă luni din 2025, economia a încheiat, probabil, anul precedent într-o notă slabă. Estimăm o creștere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025, ușor sub consensul pieței, de circa 1%. Acest rezultat ar indica o oarecare reziliență economică, având în vedere amploarea și impactul măsurilor fiscale. Anul acesta, creșterea PIB și inflația medie ar putea rămâne la niveluri similare cu cele din anul precedent, iar perspectivele indică o îmbunătățire graduală a dinamicii economice. Ne așteptăm la o creștere anuală similară, cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. Pentru 2027 anticipăm o revenire mai pronunțată, de +2,6%”, explică Csaba Bálint.
Conform analizei realizată de echipa RoEM-UBB FSEGA, în 2025, consumul gospodăriilor a fost afectat de presiunea asupra veniturilor reale disponibile, generate de temperarea creșterii salariilor și de accelerarea inflației, inclusiv în contextul măsurilor de consolidare fiscală dificile, dar necesare. Impactul negativ a fost parțial compensat de creșterea investițiilor, susținute în principal de proiecte finanțate din fonduri europene și de cofinanțarea aferentă.
„Contribuția exporturilor nete a rămas negativă, însă mult mai redusă comparativ cu anul anterior, în condițiile în care exporturile au reușit să crească într-un context european relativ rezilient, în pofida șocului tarifelor vamale, și pe baza îmbunătățirilor logistice la frontieră asociate aderării României la spațiul Schengen. În același timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe”, spune Csaba Bálint.
„Perspectivele ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului 2026”
Pentru acest an, specialiștii RoEM-UBB FSEGA se așteaptă la o creștere anuală similară, dar cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. „După un început slab, în 2026, activitatea economică ar putea accelera treptat, pe măsură ce impactul pachetului de consolidare fiscală, aplicat într-o manieră concentrată în 2025, se diminuează, dezinflația se repornește, fondurile europene substanțiale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajustării fiscale se reduc. Chiar și în acest context, scenariul nostru de bază rămâne o creștere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026”, spune Csaba Bálint.
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA estimează că nivelul scăzut al consumului gospodăriilor va continua și în 2026 să exercite presiuni asupra ritmului creșterii economice, ca urmare a efectelor întârziate ale inflației ridicate, ale deteriorării condițiilor de pe piața muncii și ale măsurilor de consolidare fiscală asupra veniturilor reale disponibile, inclusiv asupra transferurilor sociale, precum pensiile. Totuși, adaugă economiștii RoEM-UBB FSEGA, această presiune ar putea fi parțial atenuată de bilanțurile mai solide ale gospodăriilor, generate de creșterea semnificativă a averii nete care a avut loc în ultimii ani. Dar acest „tampon” este probabil concentrat în rândul gospodăriilor cu venituri mai ridicate, în special din marile orașe, astfel că, efectul său de stabilizare asupra consumului ar putea fi doar limitat.
„Perspectivele ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului 2026, întrucât inflația este de așteptat să scadă semnificativ, susținută de efecte de bază favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o creștere mai lentă a salariilor și de normalizarea așteptărilor inflaționiste. Împreună cu majorarea planificată la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evoluții ar trebui să sprijine veniturile reale și încrederea consumatorilor. De asemenea, ne așteptăm ca exporturile nete să aibă o contribuție pozitivă semnificativă la creșterea economică, în condițiile în care consumul intern rămâne, în general, temperat, iar economia UE dă dovadă de o relativă reziliență economică, așa cum consideră majoritatea analiștilor. Per ansamblu, estimăm că și investițiile vor oferi un nou impuls important PIB-ului în 2026, susținute de perspectiva unei absorbții ridicate a fondurilor europene și de un nivel ridicat al investițiilor publice”, explică Csaba Bálint.
În ceea ce privește principalele riscuri interne, analiștii RoEM-FSEGA estimează că deficitul bugetar ar putea scădea ușor sub 6,5% din PIB în 2026, fără a fi necesare majorări suplimentare semnificative de taxe.