Multe rafinării europene sunt construite pentru ţiţeiul rusesc. Cele mai vulnerabile sunt în Polonia, Germania, Cehia, Austria, Ungaria şi Slovacia

Majoritatea rafinăriilor europene sunt construite pentru ţiţeiul rusesc şi vor fi mai puţin eficiente atunci când vor folosi alte tipuri de ţiţei, avertizează analistul eToro, Bogdan Maioreanu, răspunzând unei solicitări a „Adevărul”.

Potrivit grupului de reflecţie Bruegel, interzicerea importurilor de petrol rusesc ar putea fi o sarcină dificilă. În noiembrie 2021, Rusia reprezenta aproape 30% din importurile de ţiţei ale UE şi puţin peste 15% din importurile de produse petroliere.

În cazul unei întreruperi a aprovizionării ruseşti, UE ar fi vulnerabilă la aprovizionarea cu motorină, naftă şi păcură. Iar o interdicţie imediată asupra importurilor petrolului rusesc va produce un şoc estimat la aproximativ 3 milioane de barili de ţiţei pierdere pe zi şi aproximativ 1 milion de barili pe zi de produse petroliere. Şi, deşi OPEC ar putea avea capacitatea de a înlocui această pierdere, există un acord cu Rusia în cadrul OPEC + care limitează creşterea producţiei la doar 400.000 de barili pe lună. 

„Mai sunt şi alte obstacole. Majoritatea rafinăriilor europene sunt construite pentru ţiţeiul rusesc şi vor fi mai puţin eficiente atunci când vor folosi alte tipuri de ţiţei. Potrivit Bruegel, deosebit de vulnerabile sunt şase rafinării mari de-a lungul conductei Druzhba (în Polonia, Germania, Cehia, Austria, Ungaria şi Slovacia). Conductele care aduc petrolul din Rusia sunt construite pentru a curge de la est la vest. Schimbarea fluxului ar putea necesita utilizarea unor mijloace de transport alternative, inclusiv camioane, trenuri şi barje. O altă problemă vine din înlocuirea capacităţii Rusiei de rafinare a combustibililor. Rafinăriile europene ar putea face acest lucru, dar capacitatea de utilizare ar ajunge la peste 90%, cea mai mare din acest secol”, arată analistul eToro. 

Soluţii de criză

În 2018, AIE a publicat un studiu despre "cum să economisim rapid petrolul". Unele măsuri sunt binecunoscute publicului român care a trăit în anii '80. Una dintre acestea, având cel mai mare impact în scăderea consumului de petrol este un sistem de circulaţie bazat pe numere de înmatriculare pare şi impare, maşinile ieşind în trafic alternativ, o zi da şi alta nu. O altă măsură este interzicerea circulaţiei maşinilor o dată la zece zile. Există, de asemenea, măsuri privind o mai bună utilizare a transportului în sistem ridesharing şi a transportului public gratuit. 

În ultima vreme, vedem cum guvernele îşi încurajează cetăţenii să scadă consumul de gaze naturale. Guvernul olandez a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe oameni să reducă folosirea încălzirii centrale şi să facă duşuri mai scurte pentru a economisi energie. Premierul italian Draghi a menţionat, într-un interviu acordat Corriere della Sera, că Europa ar putea reduce importurile de gaze ruseşti mai repede decât până acum, impactul fiind o scădere a temperaturilor la încălzire cu 1-2 grade şi un impact similar la aerul condiţionat. 

Deşi toate aceste declaraţii fac ca problema să pară oarecum simplă, realitatea este mai complexă. UE este puternic dependentă de gazul rusesc, în 2021 importând 155 de miliarde de metri cubi, iar gazoductele ruseşti au reprezentat o treime din piaţa de aprovizionare externă. Dar livrările Rusiei au scăzut cu 39%, lăsând stocurile europene de gaz cu 17% sub media lor din ultimii cinci ani, chiar la începutul sezonului în care se dă drumul la căldură

Europa a reuşit să treacă iarna cu o producţie internă marginal crescută şi cu importuri de GNL - gaz natural lichefiat - care au crescut cu 146% faţă de 2021. Căutările Europei pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale au crescut cererea de nave cargo cu GNL. Astfel, preţurile medii spot ale GNL în Asia în sezonul de încălzire 2021-2022 au fost de peste patru ori mai mari decât media lor pe ultimii cinci ani. Şi, în ciuda unei ierni blânde, în Europa, preţurile spot la GNL au fost de cinci ori mai mari decât media. AIE se aşteaptă ca în acest an consumul de gaze naturale să scadă cu aproape 6% în Europa.

În contextul încălzirii vremii şi al aşteptărilor de scădere a consumului, preţurile futures ale TTF pentru gaz olandez au scăzut deja sub 100 EURO pe MW, dar analiştii se aşteaptă ca ele să rămână la valori ridicate pe tot parcursul anului 2022. Există îngrijorări tot mai mari că, pe măsura eliminării treptate a ce gazului rusesc, capacităţile de GNL vor fi depăşite de cerere începând cu 2025 şi după. 

Se aşteaptă ca impactul economic mai larg al invaziei Rusiei în Ucraina, inclusiv creşterea preţurilor la materiile prime, scăderea puterii de cumpărare şi scăderea investiţiilor din cauza încrederii diminuate a mediului de afaceri să afecteze creşterea economică europeană şi pe cea mondială. FMI a redus aşteptările de creştere globală de la 4,4% la 3,6% atât în 2022, cât şi în 2023. Pentru România, creşterea PIB-ului a fost redusă la 2,2% în 2022, de la 4,8% anterior.

În Germania, efectele negative ale conflictului ucrainean sunt deja vizibile în economie. Numărul de cereri de insolvenţă normală a întreprinderilor a crescut cu 27% în martie 2022, comparativ cu februarie 2022. Acest lucru vine după o altă creştere de 4,2% în februarie. Şi, de obicei, din cauza dependenţelor economice, efectele observate în Germania ajung şi în România cu o oarecare întârziere. Anul trecut, România a exportat bunuri de peste 18 miliarde de euro în Germania, ceea ce face din aceasta principalul partener comercial, potrivit Eurostat.