Legea bugetului de stat: Cum se împart banii pe ministere. Cine ia în plus față de anul trecut

Bugetul de stat este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. 

Potrivit datelor analizate de „Adevărul”, legea bugetului de stat prevede alocări mai mari pentru unele ministere, în timp ce altora li s-a diminuat bugetul în comparație cu cel de anul trecut.

Ce ministere primesc bani în plus din credite bugetare faţă de anul trecut

Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar. Conform proiectului, ministerelor le-au fost alocate următoarele credite bugetare:

- Ministerul Apărării: 49,37 miliarde de lei (față de 42,38 miliarde de lei în 2025) 

- Ministerul Agriculturii: 27,73 miliarde de lei (față de 26,38 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Educației: 64,79 miliarde de lei (față de 61,25 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Investițiilor: 12,6 miliarde lei (față de 7,33 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor: 12,17 miliarde lei (față de 11,12 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): 112,42 miliarde lei (față de 87,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Economiei: 3,7 miliarde lei (față de 2,3 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (față de 5,35 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Mediului: 5,95 miliarde lei (față de 5,27 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Interne: 35,75 miliarde lei (față de 34,44 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Justiției: 4,31 miliarde lei (față de 4,1 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Public: 2,87 miliarde lei (față de 1,74 miliarde lei în 2025) 

Ce ministere primesc bani mai puţini din credite bugetare decât anul trecut

- Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei ( față de 99,24 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Externe: 1,6 miliarde lei (față de 1,68 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (față de 28,9 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (față de 26,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Transporturilor: 42 de miliarde de lei (față de 43,6 miliarde lei în 2025) 

Credite bugetare şi de angajament, pe ministere și instituții publice

Creditele de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi contractate (angajate) într-un an pentru proiecte multianuale, în timp ce creditele bugetare sunt limita maximă a sumelor care pot fi efectiv ordonanțate și plătite în cursul anului bugetar. Practic, creditele de angajament permit semnarea contractelor, iar cele bugetare permit plata facturilor. 

Ministerul Transporturilor are prevăzute pentru acest an credite bugetare de 42,034 miliarde lei, în scădere cu 3,66% comparativ cu execuţia preliminată pe 2025, şi credite de angajament de 109,981 miliarde lei (minus 4,83%).

Pentru Ministerul Muncii, proiectul publicat de Ministerul Finanţelor prevede credite bugetare de 91,8 miliarde lei (minus 7,51%) şi credite de angajament de 92,466 miliarde lei (minus 7,3%).

Credite bugetare în scădere ar urma să aibă şi Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Sănătăţii, însă în cazul acestora creditele de angajament vor fi mai mari.

MAE are alocate în proiect credite bugetare de 1,6 miliarde lei (minus 5,14%) şi de angajament de 1,834 miliarde lei (plus 12,76%), MDLPA credite bugetare de 22,838 miliarde lei (minus 20,98%) şi de angajament de 39,234 miliarde lei (plus 67,14%) şi Ministerul Sănătăţii credite bugetare de 22,782 miliarde lei (minus 12,87%) şi de angajament de 31,102 miliarde lei (plus 32,53%).

În cazul celorlalte ministere, alocările sunt pozitive raportat la execuţia preliminară pe anul anterior.

Ministerul Afacerilor Interne are alocate credite bugetare de 35,755 miliarde lei (+3,8%) şi de angajament de 36,207 (+0,02%), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 27, 732 miliarde lei (+5,1%), respectiv de 43,75 miliarde lei (+65,83%), Ministerul Apărării Naţionale credite bugetare de 49,37 miliarde lei (+16,49%) şi de angajament de 112,539 miliarde lei (+1,14%), Ministerul Culturii de 1,443 miliarde lei (+3,73%), respectiv de 2,172 miliarde lei (+56,29%), Ministerul Educaţiei şi Cercetării credite bugetare de 64,788 miliarde lei (+5,78%) şi de angajament de 17,87 miliarde lei (+13,98%) şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de 12,635 miliarde lei (+72,33%), respectiv de 17,87 miliarde lei (+13,98%).

Creditele bugetare pentru Ministerul Finanţelor sunt de 12,17 miliarde lei (+9,38%) şi cele de angajament de 21,556 miliarde lei (+27,8%), în timp ce pentru acţiuni generale ministerul are prevăzute credite bugetare de 112,425 miliarde lei (+29%) şi de angajament de 112,89 miliarde lei (+28,5%).

Conform sintezei fondurilor alocate, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului are prevăzute pentru 2026 credite bugetare de 3,682 miliarde lei (+59,4%) şi de angajament de 3,967 miliarde lei (+79,53%), Ministerul Energiei de 19,716 miliarde lei (+268,63%), respectiv de 10,180 miliarde lei (+24,06%), Ministerul Public credite bugetare de 2,878 miliarde lei (+65,31%) şi de angajament de 2,658 miliarde lei (+36,44%) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor de 5,952 miliarde lei (+12,79%), respectiv de 4,666 miliarde lei (- 18,76%).

Instituții publice

Şi în cazul Administraţiei Prezidenţiale sunt în creştere atât creditele bugetare, cu 73,83%, la 103,47 milioane lei, cât şi cele de angajament, cu 44,78%, la 124,47 milioane lei.

Senatul are prevăzute atât credite bugetare, cât şi de angajament, de 259,881 milioane lei (+2,08%), iar Camera Deputaţilor credite bugetare de 578,932 milioane lei (+3,57%) şi de angajament de 954,217 milioane lei (+64,58%). La Secretariatul General al Guvernului creditele bugetare ajung la 2,68 miliarde lei (+30,33%) şi cele de angajament la 2,844 miliarde lei (+25,29%).

Creditele bugetare şi cele de angajament pentru Curtea Constituţională sunt de 44,35 milioane lei (+4,47%), iar creditele bugetare pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se ridică la 4,994 miliarde lei (+49,16%) şi cele de angajament de 5,02 miliarde lei (+49,95%).

În ceea ce priveşte serviciile, Serviciul Român de Informaţii are prevăzute credite bugetare de 5,202 miliarde lei (+13,82%) şi de angajament de 5,671 miliarde lei (+23,1%), Serviciul de Informaţii Externe de 812,52 milioane lei (+0,85%), respectiv de 762,52 milioane lei (-13,87%), Serviciul de Pază şi Protecţie credite bugetare de 408,976 milioane lei (-9,29%) şi de angajament de 415,476 milioane lei (+4,77%) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 1,525 miliarde lei (-29,33%), respectiv de 1,667 miliarde lei (-16,11%).

Deficit bugetar de 6,2% din PIB

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor.

„Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.

Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 – 2029, precum și prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la cca 51,5% din PIB”, se arată în document.

Creștere economică de 1% în 2026

Creșterea economică pentru 2026 este estimată la 1,0% luând în considerare faptul că impactul măsurilor de consolidare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va resimți cu precădere asupra consumului privat. Avansul economic se bazează pe contribuția următorilor factori:

În cadrul cererii interne, investițiile brute, cu o dinamică de 4%, vor reprezenta pilonul de susținere a creșterii economice, urmate de exportul net care va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale, în situația evoluției importurilor de bunuri și servicii cu un ritm inferior celui al exporturilor.

Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector din economie, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, cu o rată a valorii adăugate brute (4,1%) net superioară produsului intern brut. Pentru industrie (0,5%) și sectorul serviciilor (0,4%) se prevede o redresare ușoară, evoluțiile acestora rămânând însă modeste.

„Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027”, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Venituri de 36% din PIB

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetară are la bază venituri stabilizate și eficientizarea activității administrației fiscale.

În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.