Isărescu îi provoacă pe economişti cu „abordarea sustenabilităţii creşterii prin îmbunătăţirea productivităţii multifactoriale“

Experienţa internaţională şi studiile de specialitate susţin pe deplin abordarea asigurării sustenabilităţii creşterii economice prin îmbunătăţirea productivităţii multifactoriale şi, implicit, a competitivităţii, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-o conferinţă de specialitate.

„Experienţa internaţională şi studiile de specialitate susţin pe deplin abordarea asigurării sustenabilităţii creşterii economice prin îmbunătăţirea productivităţii multifactoriale şi, implicit, a competitivităţii“, le-a spus Isărescu participanţilor la evenimentul de lansare a unei strategii privind România competitivă.

Ce ţări au urmat acest model

„Exemple relevante în acest sens sunt în anii '60-'70 Italia sau Japonia, apoi Spania în anii '80 şi '90, Coreea de Sud chiar în aceeaşi perioadă şi Taiwan cam în aceeaşi perioadă, ţări care au parcurs decenii de eforturi de reformare a economiilor înainte de a reuşi comprimarea substanţială a decalajelor care le despărţeau de ţările dezvoltate“, a arătat Işeful BNR.

„Mai multe studii de specialitate, inclusiv în ultimul raport făcut public de Fondul Monetar Internaţional în acest an, au relevat faptul că dincolo de evidentele particularităţi naţionale, economiile respective pe care le-am citat au în comun reforme structurale extinse, având ca rezultat crearea unor economii de piaţă funcţionale care permit o alocare eficientă a resurselor.
Au în comun preocuparea pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, iar acesta nu este un moft, şi nu în ultimul rând o contribuţie considerabilă a productivităţii multifactoriale la creşterea economică“, a spus Isărescu.

„Nu există un substitut pentru reforme“

Oficialul a precizat că experienţa acestor ţări confirmă faptul că nu există substitut pentru reforme, pentru politici macroeconomice coerente şi câştiguri de productivitate în demersul de obţinere a unei creşteri economice solide.

„În toate cazurile, durabilitatea convergenţei reale s-a bazat pe împingerea frontierei posibilităţilor tehnologice printr-o combinaţie între dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii, investiţii în educaţie şi cercetare-dezvoltare, pieţe ale muncii flexibile care să faciliteze realocarea intersectoriale a forţei de muncă şi protecţia drepturilor de proprietate“.

Isărescu a mai precizat: „Pe aceste coordonate cred eu că este construit şi proiectul România competitivă. El este supus dezbaterii şi poate să fie perfecţionat, categoric.
Acest proiect îşi propune în esenţă deblocarea potenţialului de dezvoltare a ţării şi stimularea producţiei în toate regiunile sale, precum şi modernizarea României prin creşterea calităţii instituţionale şi a competitivităţii economice“.