Inflația a depășit vârful și ar putea coborî spre 6% până la finalul anului. Concordia: Românii au pierdut deja din puterea de cumpărare

Inflația din România pare să fi trecut de punctul maxim, iar următoarele luni ar putea aduce o scădere rapidă a ritmului de creștere a prețurilor. Rata anuală a inflației a coborât în iunie 2026 la 10,4%, după ce în luna mai atinsese cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 10,9%.

Analiza Confederației Patronale Concordia arată că vârful inflației ar fi fost depășit, iar în a doua parte a anului trendul ar urma să se inverseze. Estimările indică o reducere a ratei anuale spre aproximativ 7% în lunile iulie-august și spre 6% până la finalul anului.

Scăderea inflației ar reprezenta o gură de oxigen pentru economie, după o perioadă în care creșterile de prețuri au afectat puternic consumul, încrederea populației și puterea de cumpărare.

Energia, serviciile și carburanții au alimentat valul de scumpiri

Inflația ridicată din ultimele luni a avut mai multe surse, însă serviciile au devenit principalul factor de presiune asupra prețurilor.

Potrivit analizei Concordia, la finalul lunii iunie 2026, serviciile au avut cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației, cu 2,8 puncte procentuale. Pe locul următor s-au aflat gazele, electricitatea și energia termică, cu o contribuție de 2,3 puncte procentuale, urmate de alimente.

Evoluția arată că inflația nu mai este alimentată doar de factori temporari, ci s-a extins în mai multe zone ale economiei.

La acest tablou s-a adăugat și creșterea rapidă a contribuției carburanților, începând din martie, pe fondul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Iran.

Scăderea inflației ar putea deschide calea reducerii dobânzilor

Concordia estimează că inflația ar putea coborî rapid în lunile următoare, pe măsură ce dispar efectele unor majorări de taxe și ale creșterii prețurilor la energie și carburanți.

O rată anuală a inflației de aproximativ 6% la finalul lui 2026 ar fi apropiată de ținta de 5,5% asumată de Banca Națională a României.

Un astfel de nivel ar putea îmbunătăți încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri și ar putea crea condițiile pentru o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR.

Dobânzi mai mici ar reduce costurile de finanțare pentru populație și companii și ar putea susține reluarea creditării și a investițiilor, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, care nu au acces la finanțare externă la costuri reduse.

Inflația a redus puterea de cumpărare a românilor

Dincolo de evoluția indicatorilor macroeconomici, efectele inflației s-au resimțit direct în veniturile populației.

Potrivit Concordia, din ianuarie 2025 salariile au crescut mai lent decât prețurile, ceea ce a dus la o reducere treptată a puterii de cumpărare. Situația s-a accentuat în aprilie 2026, când un angajat cu salariul mediu ar fi pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare comparativ cu începutul perioadei analizate.

Presiunea s-a reflectat și în consum. Vânzările cu amănuntul au intrat pe scădere față de anul anterior încă din august 2025, iar declinul s-a accentuat în 2026.

Mai puțină încredere și venituri reale mai mici au dus la reducerea consumului de bunuri și servicii, afectând direct companiile care depind de cererea internă.

Comerțul, HoReCa și imobiliarele au resimțit scăderea consumului

Mediul privat a resimțit efectele combinației dintre inflație ridicată, creșteri de taxe și reducerea consumului.

„Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă”, a explicat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.

2026 ar putea aduce stabilizarea puterii de cumpărare

Concordia estimează că, în 2026, dinamica salariilor ar putea fi mai apropiată de evoluția prețurilor, după ce în 2025 atât veniturile, cât și consumul au fost afectate de creșterea fiscalității.

Majorările de TVA și accize au avut efect direct asupra prețurilor bunurilor și serviciilor, în timp ce eliminarea facilităților fiscale din construcții, IT și agricultură a redus veniturile angajaților din aceste domenii sau a limitat creșterile salariale viitoare.

În acest an, lipsa unor noi majorări importante de taxe și scăderea inflației ar putea permite menținerea puterii de cumpărare sau chiar o ușoară revenire a acesteia.

Economia are nevoie în continuare de reforme și investiții

Deși scăderea inflației reprezintă un semnal pozitiv, economia românească rămâne vulnerabilă.

Concordia atrage atenția că revenirea completă depinde de continuarea reformelor, investițiile în infrastructură și asigurarea unui cadru fiscal-bugetar predictibil.

Reducerea deficitului bugetar ar trebui realizată prin îmbunătățirea colectării veniturilor și reducerea inechităților, astfel încât economia să poată reveni pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

Scăderea inflației și revenirea salariilor reale ar putea oferi un impuls economiei în a doua parte a anului 2026 și la începutul lui 2027, însă relansarea consumului și a investițiilor va depinde de recâștigarea încrederii populației și a mediului de afaceri.