Exploziile și incendiile se repetă, autoritățile bâjbâie. Experți: Sistemul de gaze este vulnerabil și ignorat
0În luna care a trecut de la dezastruoasa explozie din Rahova, în România s-au înregistrat alte 7 incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime), în urma cărora 4 oameni au murit.
De la București la Dej, Râmnicu Sărat și Balș, aceeași poveste se repetă: deflagrații, detonații, oameni răniți sau uciși și un sentiment crescând de nesiguranță. În tot acest timp, nici o măsură clară care să prevină următoarea tragedie.
Lista incidentelor identificate în presă în ultimele 30 de zile
„Ceea ce amplifică frustrarea este că, deși fiecare incident în parte a generat o intervenție punctuală ale pompierilor, distribuitorilor de gaze și ale poliției, nu s-a conturat o reacție fermă la nivel național, care să pună întrebările fundamentale scurte: Cum este posibil ca, într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze să nu se propună un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor?”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Problema reală este absența unor măsuri de anvergură, capabile să prevină repetarea acestor evenimente, precizează acesta, subliniind că „nu a fost anunțat un program național de verificare urgentă a instalațiilor de gaz în blocurile vechi; nu s-a discutat problema nefuncționării obligatorie a detectoarelor automate de gaz; nu s-a comunicat public un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor. Fără aceste acțiuni, reacția autorităților par fragmentată, lipsită de viziune și insuficientă în raport cu gravitatea situației”.
Exploziile pot fi evitate
În paralel, comunicarea oficială a rămas minimă și orientată strict pe incidente, adică s-a raportat unde au avut loc explozii din cauza gazelor și eventual numărul de victime.
„Nicio instituție nu a oferit o sinteză publică a riscurilor, iar cetățenii au aflat fragmente de informații doar din știri disparate. În lipsa mesajului coordonat, cetățenii rămân cu impresia legitimă că siguranța lor depinde mai mult de noroc și de propria prudență decât de un sistem de supraveghere robust.
Concluzia care se impune este că seria de incidente nu este o coincidență, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe infrastructură îmbătrânită și pe o lipsă de profesionalism.
Exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale unei lipse de acțiune sistemică. Adevărata problemă nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu s-a făcut „între cazuri”: lipsa unei abordări naționale ferme, coerente, care să reducă probabilitatea ca astfel de tragedii să devină o realitate recurentă.
Până când nu vor apărea măsuri structurale – verificări obligatorii extinse, reglementări practice și verificarea aplicării, detectoare instalate în masă, reprofesionalizarea instituțiilor și transparență instituțională – românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent, iar protecția insuficientă”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) propune Guvernului să instituie prin ordonanță de urgență proiectul național „SapăSigur” (o bază de date unică a rețelelor subterane de gaze naturale, un singur număr/portal unic de notificare înainte de orice săpătură), obligatoriu pentru toți: persoane fizice, firme, autorități, operatori de utilități.
„Fără bilet de săpătură ”valid” se recurge la ”oprire-lucru” și aplicarea de sancțiuni. Acest proces reduce imediat riscul de lovire accidentală a conductelor — cauza numărul unu incidentelor tehnice și a exploziilor”, punctează expertul în energie.