Analiză Explozie la pompă: motorina a sărit cu 80 de bani în 14 zile. Modelele europene care stăpânesc prețurile
0Motorina s-a scumpit cu 80 de bani în doar două săptămâni de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, o creștere care se apropie vertiginos de 10% din prețul inițial din 28 februarie, ceea ce se răsfrânge puternic asupra buzunarelor românilor, deja afectate de inflația ridicată.
Sâmbătă dimineață prețurile motorinei standard variau de la 8,95 la 9,05 lei/l, o scumpire cu aproape 80 de bani în două săptămâni, potrivit datelor oficiale consultate de „Adevărul”.
Motorina premium costa sâmbătă între 9,35 lei/litru și 9,6 lei/litru la stațiile Peco din București, în timp ce benzina standard costa între 8,41 și 8,64 lei/litru, iar cea premium afișa un preț între 8,99 lei/litru și 9,32 lei/litru.
„România, deși are cel mai mare preț la motorină raportat la puterea de cumpărare și al doilea cel mai mare preț la benzină după același criteriu, nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor. Singura excepție notabilă rămâne compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor, în condițiile în care prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului”, avertizează expertul în energie Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, creșterea petrolului până aproape de 120 de dolari pe baril, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu și de riscurile privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz, a obligat guvernele europene să reacționeze rapid pentru a evita o nouă spirală a prețurilor la combustibili.
„Răspunsul Europei a fost unul pragmatic, dar și fragmentat. În lipsa unei intervenții coordonate imediate la nivelul Uniunii Europene, statele au recurs la instrumente naționale clasice: plafonarea prețurilor, reducerea taxelor, controlul pieței și măsuri de securitate pentru transportul petrolului”, spune specialistul în energie.
Prima reacție a venit din partea țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, unde guvernele au ales intervenția directă în piață. Ungaria, Croația și Slovenia au impus plafoane la prețurile carburanților sau au menținut mecanisme de control pentru a limita creșterile rapide. „Logica politică este clară: combustibilul nu este doar un produs economic, ci un factor social major. Creșterea abruptă a prețului benzinei sau motorinei se transmite imediat în costul transportului, al alimentelor și al bunurilor de bază”, spune Chisăliță.
Plafonarea prețurilor carburanților, o sabie cu două tăișuri
În opinia specialistului în energie, plafonarea prețurilor carburanților este o sabie cu două tăișuri. „Pe termen scurt, protejează populația și transportatorii. Pe termen lung, însă, poate distorsiona piața și poate descuraja aprovizionarea, mai ales dacă diferența dintre prețul real și cel plafonat devine prea mare. Din acest motiv, astfel de măsuri sunt aproape întotdeauna temporare”, a spus Chisăliță.
De altfel, și premierul Ilie Bolojan a afirmat că nu se poate pune problema unei plafonări a prețurilor carburanților în România, pentru că în astfel de situaţii „e bine să fim rezervaţi, să nu acţionăm ca nişte piromani economici”.
„Ceea ce putem să facem va fi în limita spaţiului fiscal pe care-l avem la modul cinstit şi corect, pe de-o parte. Pe de altă parte, analizând ce au făcut şi celelalte ţări – cei care acţionează, o minoritate – trebuie să vedem unde au fost efecte şi care sunt măsurile, care aplicate la realităţile noastre ar genera într-adevăr efecte de frânare a creşteri”, a afirmat recent premierul, dând asigurări, că, „în condiţiile în care în zilele următoare vom constata că există o dinamică a acestor preţuri care se duce în creştere în continuare, vom analiza care sunt măsurile pe care le putem lua care ar putea limita, subliniez, dar nu anula, pentru că nu putem face acest lucru – aceste creşteri în aşa fel, încât ele să fie suportabile pentru cetăţenii ţării noastre şi pentru economia noastră".
Ce măsuri au luat alte state europene
Expertul în energie Dumitru Chisăliță, menționează câteva dintre cele mai importante măsuri luate în un ele state europene: compania petrolieră de stat din Polonia a redus din proprie inițiativă adaosul comercial la carburanți, iar Danemarca a promovat mersul pe jos, cu bicicleta și transportului public.
„A doua strategie, mult mai răspândită în Europa de Vest, a fost reducerea taxelor și accizelor. Portugalia a oferit discounturi la combustibil, iar Italia a discutat mecanisme de accize variabile sau reduceri temporare. România a analizat și ea reducerea accizelor pentru a preveni depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru”, a afirmat Chisăliță.
Tabel – măsuri luate de țările europene în criza petrolului (martie 2026)
Avantaje și dezavantaje
Expertul în energie avertizează însă că această soluție are avantajul de a interveni direct asupra prețului final fără a distorsiona complet piața, dar are și un dezavantaj fiscal: combustibilii reprezintă o sursă majoră de venit pentru bugetele statelor. Orice reducere de accize înseamnă venituri mai mici pentru stat, într-o perioadă în care multe guverne europene se confruntă deja cu deficite bugetare ridicate.
În paralel, unele state au încercat să transmită un semnal politic clar companiilor energetice. Franța a intensificat controalele la benzinării pentru a identifica eventuale creșteri speculative de prețuri, iar Italia a discutat posibilitatea taxării profiturilor excesive ale companiilor din sectorul energetic. Aceste măsuri au și o dimensiune simbolică: ele arată opiniei publice că guvernele nu permit ca o criză geopolitică să devină o oportunitate de profit excesiv.
Statele au rezerve strategice
La nivel european, reacția a fost mai prudentă. Uniunea Europeană a monitorizat situația și a subliniat că statele membre dispun de aproximativ 85–90 de zile de rezerve strategice de petrol. Deocamdată, Bruxelles-ul nu a decis eliberarea acestor rezerve, considerând că aprovizionarea globală nu este încă în pericol.
Țările membre IEA trebuie în mod normal să dețină rezerve echivalente cu cel puțin 90 zile de importuri de petrol, tocmai pentru a putea interveni în astfel de crize.
Tabel – Țări europene care au activat sau au anunțat activarea rezervelor strategice (12 martie 2026)
În același timp, adaugă specialistul în energie, unele state europene au acționat și pe plan strategic. Marea Britanie, Germania și Italia au cooperat pentru protejarea transportului comercial de petrol în zona Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat global trece prin această zonă, iar orice perturbare ar avea efecte imediate asupra piețelor.
Europa, extrem de vulnerabilă la șocurile geopolitice din regiuni îndepărtate
În realitate, reacția Europei arată un lucru esențial: continentul rămâne vulnerabil la șocurile geopolitice din regiuni îndepărtate. Deși tranziția energetică și investițiile în energie regenerabilă sunt în plină desfășurare, petrolul continuă să fie un element central al economiei europene, avertizează Chisăliță.
„Criza din martie 2026 este, astfel, un nou reminder al acestei dependențe. Măsurile adoptate de guverne pot atenua efectele pe termen scurt, dar nu rezolvă problema structurală. Atâta timp cât transportul și o mare parte din industrie depind de combustibili fosili, fiecare tensiune geopolitică majoră va avea ecou direct în buzunarele europenilor.
Europa a demonstrat că poate reacționa rapid. Întrebarea care rămâne este dacă poate deveni suficient de independentă energetic încât astfel de crize să nu mai producă șocuri economice și sociale majore”, spune expertul.