Dragoș Pîslaru: România stă pe un munte de bani europeni. „Putem atrage 15 miliarde de euro până la finalul anului viitor”

La Conferința „Capitalul autohton al României”, organizată marți de Curs de Guvernare, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș  Pîslaru, a explicat de ce, în ciuda presiunilor bugetare, România are șansa de a evita recesiunea economică. 

„România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3%, încearcă să termine anul acesta cu 8,4%. Deci cumva cu resurse sau cu spațiul fiscal aproape inexistent și în același timp stă pe un munte de bani europeni”, a subliniat Dragoș  Pîslaru.

„În acest moment, în portofelul pe care-l am doar eu, deci nu pun agricultura și dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească”, a continuat el, arătând dimensiunea uriașă a fondurilor disponibile.

Din această sumă, „cam 13 miliarde din cei 21,5 care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor”. Ministrul a adăugat că această situație „arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni și bani naționali, gândiți în mod diferit”.

„Principiul acesta al adiționalității și gândirii la comun al banilor nu susține încă economia așa cum trebuie”, a avertizat el.

„Matematic, ar trebui să putem atrage 15 miliarde de euro până la finalul anului viitor”

Dragoș Pîslaru a explicat că, potrivit calculelor, România ar urma „să poată absorbi 13 miliarde de euro pe PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde pe coeziune”.

„Anul acesta suntem la 4,6-4,7 miliarde pe politica de coeziune. Dintr-un total de 31 de miliarde nerambursabili pe care-i avem la dispoziție, am cheltuit vreo 5,5 miliarde până acum. Și asta ne-ar face să ne uităm cu speranță, dar și pe baza unor calcule matematice elementare, că undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să putem absorbi de aici și până la sfârșitul anului viitor”, a explicat el.

„Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție: 8,6 miliarde în 2023 și 8,3 miliarde în 2016, de fiecare dată la sfârșitul unei perioade de programare, când practic înghesuiam toate lucrurile ca să ne iasă absorbția”, a adăugat ministrul.

„Pentru prima dată avem o listă clară a proiectelor implementate prin PNRR”

„De la o abordare pe PNRR în care am avut o supracontractare enormă: de la 28,5 miliarde la 47,4 miliarde de contracte semnate pe nimic, pe o diferență de bani care nu existau în bugetul național, am reușit în această perioadă să reducem această supracontractare”, a mai precizat Pîslaru.

„Acum suntem în exercițiul final, după Ordonanța de Urgență 41, care a creat mari frământări pentru că proiectele au trebuit curățate, și avem pentru prima oară la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și la Ministerul Finanțelor lista de proiecte care se implementează cu PNRR.”

„Până acum nu au existat liste. Existau portofolii de proiecte care se implementau la minister. Acum avem o listă și suntem în ultima etapă de reconciliere a plăților”, a adăugat ministrul.

„Avem circa 20.000 de proiecte și circa 65.000 de plăți care au fost făcute într-o bună parte bulk, adică pe portofolii de proiecte. Nu exista o evidență pe proiect: ce preț s-a făcut, cât s-a plătit, exista o evidență generică la plăți.”

El a mai explicat și că, în prezent, se face „un exercițiu elementar de a reconcilia ce sume avem pentru investiții cu ce proiecte avem și ce plăți au fost făcute, ca să putem avea o evidență cu privire la progresul valoric și la progresul fizic.”

„Suntem acum pe ultima sută de metri. De dimineață am vorbit cu prim-ministrul și vom putea, sper, spre sfârșitul acestei luni, să ieșim cu o situație în transparență deplină, cu cele peste 20.000 de proiecte, în care să avem progresul valoric și progresul fizic”, a mai spus Pîslaru.

 „Asta nu este ceva cu care să mă mândresc în vreun fel, este o chestiune de igienă elementară.”

Avem 12 miliarde de euro pentru proiecte concrete: autostrăzi, spitale, școli, energie

„În următoarele 11 luni trebuie să stăm pe zona de monitorizare și de împingere a implementării, astfel încât să avem acei 12 miliarde de euro care înseamnă autostrada A7, opt spitale, un număr important de școli, laboratoare pentru licee și multe alte proiecte în domenii ca energie, mediu sau întreprinderi mici și mijlocii, unde avem peste 5.000 de proiecte în finanțare”, a completat ministrul.

„Pentru a putea discuta despre capitalul autohton al României și internaționalizarea businessurilor, ce avem nevoie este să profesionalizăm administrația publică, în primul rând. Nu ai cum să discuți de o viziune în condițiile în care, în acest moment, mediul de afaceri crește mai degrabă în pofida statului și nu cu sprijinul statului”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a explicat că schimbarea începe cu „o modalitate clară de monitorizare și înțelegere a realității, astfel încât să nu mai creăm zone de ceață, ca să nu poată fi urmărite proiectele cine ce face”.

„Este păcat că am pierdut cinci ani de zile pe PNRR cu acest tip de gestiune”, a recunoscut el. „În general, nu m-ați auzit plângându-mă în spațiul public, pentru că rolul pe care îl am este de a repara lucrurile, dar vreau doar să vă spun că în această lună îi dăm de cap.”

„Oricine va putea monitoriza online fiecare proiect finanțat din PNRR și fonduri de coeziune”

„Veți putea, fiecare dintre dumneavoastră și oricare dintre români, monitoriza atât portofoliul de pe PNRR, proiect cu proiect, cât și portofoliul de pe coeziune, proiect cu proiect, unde sunt acum 6.700 de proiecte”, a anunțat ministrul.

El a precizat că această transparență va fi dublată de o colaborare mult mai strânsă între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor:

„Relația între cele două a fost quasi-inexistentă. Ministerul Investițiilor semna contracte, Ministerul Finanțelor închidea robinetul că nu mai erau bani. Și atunci ajungeam la întârzieri, iar contractorii privați nu emiteau facturile ca să nu plătească TVA-ul și să rămână fără lichidități.”

„Aceste tipuri de lucruri nu pot să ajute în niciun fel capitalul autohton”, a adăugat Pîslaru, explicând că după rectificarea bugetară și clarificarea proiectelor „avem această imagine a României ca un mare șantier, cu peste 20.000 de proiecte care nu au cum să nu creeze efecte pozitive atâta timp cât știm care sunt, că sunt în derulare și că le putem plăti.”

„Regula a fost la Ordonanța 41: tot ce nu a început sau nu are șanse să fie finalizat – le-am dat la o parte. Și știm că ne putem plăti, pentru că avem resursele în Ministerul Finanțelor.”

„Deja ceea ce spun acum este un reset și ar trebui să ne ducă peste 2025–2026, astfel încât să ne uităm care e pasul următor”, a conchis ministrul.