Video Dragoș Pîslaru, după negocierile de la Bruxelles: „Nu eu am crescut grila demnitarilor”. Ce garanții dă pentru restul bugetarilor

Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat concluziile de după vizita de lucru de la Bruxelles, anunțând că salariile pentru demnitari nu se vor majora și oferind garanții că niciun venit al bugetarilor nu va scădea. În paralel, oficialul a anunțat că România a intrat în linie dreaptă cu renegocierea PNRR, o formă finală a planului fiind așteptată la sfârșitul lunii iulie, cu doar 100 de zile înainte de termenul-limită pentru securizarea fondurilor europene.

UPDATE Comisia Europeană acceptă mutarea unor proiecte pentru a proteja fondurile

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, una dintre principalele concluzii ale discuțiilor cu oficialii europeni este posibilitatea mutării pe componenta de grant a unor proiecte deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de execuție.

„Vestea bună pe care v-o pot da fără niciun fel de ezitare este că nu vom avea, după această modificare, investiții pe grant care să fie pierdute”, a declarat ministrul.

El a explicat că România și Comisia Europeană analizează în prezent diferite scenarii de reorganizare a investițiilor din PNRR pentru a maximiza absorbția fondurilor nerambursabile.

Segmente de cale ferată și autostradă ar putea fi schimbate între componentele de finanțare

Pîslaru a precizat că una dintre variantele discutate vizează mutarea unor proiecte feroviare mai avansate pe componenta de grant și reașezarea unor proiecte rutiere în cadrul planului.

„Există o asumție în lucru pe acest subiect legată de mutarea unor segmente de feroviar pe grant, care sunt mai avansate, și mutarea unor segmente de autostradă. Vă aduc aminte că vara trecută le-am mutat în sens invers”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană și-a exprimat disponibilitatea de principiu pentru astfel de modificări în interiorul aceluiași sector, în cazul infrastructurii de transport.

Autostrada Moldovei rămâne principalul proiect rutier din PNRR

Întrebat despre proiectele aflate în analiză, ministrul a arătat că cea mai mare parte a investițiilor rutiere vizate este reprezentată de Autostrada Moldovei.

„Pe partea de autostradă, Autostrada Moldovei are cea mai mare parte dintre proiecte. În afară de Autostrada Moldovei mai este Margina-Holdea, care este în continuare prinsă”, a spus Pîslaru.

Acesta a subliniat că toate ajustările sunt încă în faza finală de negociere și că autoritățile încearcă să ajungă la o înțelegere comună cu Executivul european privind implementarea proiectelor.

O singură reformă rămâne problematică

Ministrul a afirmat că, în urma discuțiilor de la Bruxelles, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt considerate realizabile, excepția fiind componenta de decarbonizare.

„În afară de reforma legată de decarbonizare, unde avem în continuare de găsit o soluție, pentru celelalte reforme, pe textele și propunerile pe care le avem, nu există vreun risc de imposibilitate din partea României de a îndeplini aceste lucruri”, a declarat el.

Dragoș Pîslaru a precizat că imaginea completă a modificărilor negociate cu Bruxelles-ul va deveni mai clară în următoarele zile, după finalizarea verificărilor tehnice.

„Undeva spre sfârșitul săptămânii vom avea o imagine mai clară”, a afirmat ministrul.

Anterior, acesta anunțase că România intenționează să depună către Comisia Europeană o nouă cerere de modificare a PNRR, iar forma finală a planului renegociat este așteptată până la sfârșitul lunii iulie.

Legea salarizării unitare este pregătită, dar așteaptă o soluție politică

În cadrul aceleiași conferințe, Pîslaru a abordat și situația legii salarizării unitare, una dintre reformele importante asumate prin PNRR.

El a explicat că proiectul este finalizat din punct de vedere tehnic și a trecut deja prin procedura de transparență, însă blocajul politic și lipsa unui nou guvern au întârziat pașii următori.

„Noi avem proiectul gata, asta este foarte important. Am trecut prin procedura de transparență la vremea sa și acum, practic, stăm la dispoziția Parlamentului sau pregătim lucrurile pentru a le putea da următorului guvern”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile analizează în prezent dacă proiectul poate fi inițiat de parlamentari sau dacă va fi preluat de viitorul Executiv după formarea noului guvern.

UPDATE Sporurile din sănătate, între vechi clasificări și noile grile

Oficialul a explicat că, în sectorul sanitar, unele specialități medicale nu au fost preluate corect în actuala structură a sporurilor pentru condiții de muncă deosebite, ceea ce a generat îngrijorări în rândul personalului medical.

„Au fost secții medicale care nu se mai regăsesc în structura sporului. Nu au fost preluate în nomenclatură atunci când s-au stabilit condițiile deosebit de periculoase”, a explicat Pîslaru.

El a arătat că actualele procente pentru sporuri, cuprinse între 5% și 50%, nu acoperă uniform toate specialitățile, motiv pentru care au apărut temeri că anumite categorii ar putea fi dezavantajate.

„Au creat panică în rândul specialităților medicale că nu se mai regăsesc pe structura de condiții deosebite periculoase pe care o aveau anterior. Este un lucru pe care îl remediem. Nu se pune problema să ratăm vreun nivel de salarizare”, a precizat ministrul.

Profesorii și indemnizația de dirigenție: impact bugetar de peste un miliard de lei

În ceea ce privește sistemul de Educație, Dragoș Pîslaru a făcut referire la indemnizația de dirigenție, explicând că aplicarea procentuală a acesteia ar genera un impact bugetar semnificativ.

„Dacă aplici procentul de indemnizație de dirigenție pe baza salarială, impactul este de 1,1 – 1,2 miliarde de lei”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra inechităților generate de calculul procentual, în condițiile în care profesorii cu salarii mai mari ar primi sume mai mari pentru aceeași activitate.

„Întrebarea pe care am pus-o împreună cu Ministerul Educației este dacă nu am putea să ne gândim la o indemnizație de dirigenție în sumă fixă, astfel încât să fie echitabilă și să nu dezavantajeze profesorii debutanți sau pe cei cu venituri mai mici”, a explicat el.

Veniturile vor fi protejate în procesul de reformă

Pîslaru a subliniat că, în toate scenariile discutate, principiul de bază rămâne protejarea veniturilor existente.

„Ne asigurăm că nimeni nu primește mai puțin decât primește în acest moment. Nu discutăm de scăderi salariale”, a precizat ministrul.

El a adăugat că unele prevederi vor trebui ajustate, în special în situațiile de mobilitate profesională, unde angajații riscă pierderea unor sume compensatorii dacă își schimbă funcția sau departamentul.

„Lucrăm să vedem cum putem proteja aceste situații, pentru că în anumite cazuri, de exemplu în apărare sau ordine publică, mobilitatea este necesară”, a explicat Pîslaru.

Oficialul a mai afirmat că, potrivit actualelor estimări, aproximativ 96% dintre angajați ar urma să fie integrați în noua grilă salarială până în 2031, în condițiile creșterii valorii de referință.

„Ceea ce face ca 96% din tot personalul să intre în grilă. Doar 4% sunt cazuri excepționale pe care le analizăm separat”, a spus ministrul.

Reforma nu urmărește creșteri salariale generale

Dragoș Pîslaru a subliniat că legea nu este concepută ca un instrument de majorare generalizată a salariilor, ci ca o reformă de echilibrare și corelare a grilelor din sectorul public.

„Nu discutăm în acest moment de creșteri salariale majore sau de creșteri peste dinamica economiei. Angajamentul României este de consolidare fiscală”, a declarat acesta.

El a adăugat că orice ajustare într-un domeniu poate genera efecte în lanț în celelalte sectoare, având în vedere principiul echivalenței funcțiilor din sistemul public.

Ministrul a precizat că negocierile cu sindicatele și Ministerul Educației continuă, urmând ca în perioada următoare să fie prezentate propuneri finale de ajustare a proiectului.

„Suntem în analiză și vom veni cu o propunere consolidată după discuțiile din săptămâna viitoare”, a conchis Pîslaru.

UPDATE: Lucrăm cu sindicatele și Ministerul Sănătății la corectarea sporurilor

Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul de reformă a salarizării este în continuare în lucru și că una dintre priorități o reprezintă clarificarea și ajustarea sistemului de sporuri, în colaborare cu sindicatele și Ministerul Sănătății.

„Acesta este un lucru care este principiul de bază al acestui proiect. Pe de altă parte, înțeleg îngrijorările legate de modul în care se fac calculele”, a afirmat ministrul.

El a precizat că echipele tehnice lucrează deja la modificări privind mai multe tipuri de sporuri, inclusiv cele pentru condiții de muncă și activitate în weekend sau în zilele de sărbătoare.

„Și al doilea lucru pe care vreau să-l transmit este că împreună cu sindicatele reprezentative și cu Ministerul Sănătății lucrăm deja la clarificarea și îmbunătățirea mai multor lucruri legate de sporuri, de clarificări, de zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale”, a spus Pîslaru.

Ministrul a indicat că unele ajustări ar putea fi prezentate în perioada imediat următoare, în urma analizelor aflate în desfășurare.

„Deci multe lucruri pe care, în acest moment, cred că le putem îmbunătăți. Săptămâna viitoare vom vedea primele lucruri”, a precizat acesta.

Discuții privind sporurile din sistemul medical

O parte importantă a dezbaterii vizează modul de acordare a sporurilor pentru personalul medical, în special în ceea ce privește condițiile de muncă și încadrarea pe grade de risc.

„Pe partea sporurilor, în proiectul de lege care a fost scos public, nu avem toate specializările medicale menționate la condiții deosebit de periculoase. Ceea ce am avut ca ipoteză este să stabilim mai clar criteriile pentru acordarea pe diversele praguri de condiții periculoase și apoi să existe o consultare obligatorie cu partenerii sociali pentru definirea încadrării tuturor specialităților medicale”, a explicat Pîslaru.

El a adăugat că direcția de lucru este încă în analiză și urmează să fie definitivată împreună cu toți actorii implicați.

Sporuri de 20% și 40% în administrația publică

Ministrul a făcut referire și la discuțiile privind nivelul sporurilor în administrația publică centrală și locală, unde sunt diferențe între actualele și propunerile de reglementare.

„În acest moment, în propunerea de proiect există 20% pentru grila de demnitari. În administrația locală existau deja anumite sporuri pentru fonduri europene. Există acum propunerea ca acestea să fie 20% pentru toate grilele”, a spus ministrul.

El a precizat că administrația locală a semnalat că reducerea nivelului actual de la 40% la 20% ar putea avea impact asupra veniturilor, în special în cazul autorităților care gestionează proiecte europene.

„Astăzi, în discuțiile pe care le-am avut cu administrația publică locală, am constatat că una dintre solicitările dumnealor este ca, în condițiile în care aveau 40%, reducerea la 20% reprezintă o diminuare semnificativă a veniturilor potențiale”, a afirmat Pîslaru.

Analiză în curs și propuneri finale

Oficialul a subliniat că în prezent se lucrează la o reevaluare a propunerilor, atât pentru administrația centrală, cât și pentru cea locală, urmând ca varianta finală să fie prezentată după analiza tehnică.

„Suntem acum în analiză. Termenii din administrația centrală nu aveau acest spor deloc, iar acum propunerea este de 20%. Cei din administrația publică locală aveau 40% și, conform propunerii, ar urma să scadă la 20%. Trebuie să reanalizăm această propunere și, cu sprijinul echipei tehnice, vom reveni cu o variantă”, a mai declarat ministrul.

UPDATE România ar putea eșalona creșterea salariilor demnitarilor pe 5 ani

Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România are libertatea de a decide modul în care aplică eventualele ajustări ale grilei de salarizare pentru demnitari, subliniind că nu există o obligație din partea Comisiei Europene de a implementa imediat creșteri.

„Comisia Europeană nu ne obligă să creștem grila demnitarilor, lasă la latitudinea noastră. Voi continua să recomand o eșalonare pe 5 ani. Aceasta este analogia profesională”, a spus ministrul.

Oficialul a precizat că, în opinia sa, sistemul de salarizare trebuie construit unitar, astfel încât să existe coerență între toate categoriile din administrație.

„Pe fond cred cu tărie că trebuie să avem o grilă bine așezată de la un capăt la altul”, a afirmat Pîslaru.

Consultări cu administrația publică locală

Ministrul a mai arătat că a avut recent discuții cu reprezentanții administrației publice locale, în cadrul cărora au fost exprimate opinii diferite privind modul de implementare a noii grile de salarizare.

„Astăzi am avut o consultare cu administrația publică locală. Ei apreciază că această grilă ar trebui aplicată unitar, nu eșalonat”, a explicat acesta.

Dragoș Pîslaru a precizat că una dintre opțiunile luate în calcul, inclusiv în urma discuțiilor de la Bruxelles, este aplicarea graduală a noii grile de salarizare pentru demnitari.

„Propunerea pe care o voi face, și după discuțiile de la Bruxelles, este posibilitatea ca România să eșaloneze aceste salarii ale demnitarilor”, a mai declarat ministrul.

El a adăugat că a primit peste 1.000 de precizări din partea celor interesați, care vor fi analizate de echipa guvernamentală.

UPDATE „Nu eu am crescut grila demnitarilor. Am respectat un acord politic existent”

Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a respins miercuri acuzațiile potrivit cărora ar fi modificat în sens ascendent grila de salarizare a demnitarilor, susținând că documentele aflate în lucru reflectă, de fapt, un acord politic preexistent între partidele parlamentare.

Oficialul a explicat că, în forma analizată de minister, există o structură clară a salarizării demnitarilor, cu o grilă de la 1 la 8, iar solicitarea principală a fost de a înțelege „foarte clar care este anvelopa totală” a sistemului.

„Pe salariile demnitarilor avem o grilă de la 1 la 8, pe proiectul pe care l-am găsit am cerut să înțelegem foarte clar care este anvelopa totală”, a declarat Pîslaru.

„A existat un acord politic transmis pe e-mail”

Ministrul a precizat că, în urma discuțiilor din Parlament, a primit pe 21 mai, după-amiază, un e-mail din partea formațiunilor politice, care ar fi confirmat modificările agreate la nivel politic.

„După ce am avut discuții în Parlament, am primit de la partide politice, la 21 mai după-amiază, un e-mail care reflecta acordul pe care liderii politici l-au avut prin care mi-au confirmat niște modificări. În acel grup politic era și Florin Manole”, a spus acesta.

Pîslaru a subliniat că tocmai acest element este esențial pentru clarificarea dezbaterii publice, în condițiile în care în spațiul public au apărut interpretări potrivit cărora el ar fi intervenit direct asupra grilei de salarizare.

„Asta mi se pare foarte clar de clarificat, pentru că în spațiul public a apărut că eu aș fi crescut grila pentru demnitari, deși nu aveam proiectul, totul era pe surse. E o chestiune care nu reflectă deloc realitatea”, a afirmat ministrul.

„Am vrut să păstrăm acordul politic stabil”

Oficialul a explicat că absența unei reacții imediate a fost determinată de dorința de a menține consensul politic asupra proiectului de lege, aflat încă în lucru.

„Motivul pentru care nu am reacționat a fost că am crezut că lumea va realiza ce fac. Am vrut să păstrez acest acord politic cât mai stabil, dar în aceste condiții, cu aceste acuzații, trebuie clarificat”, a spus Pîslaru.

Ministrul a mai precizat că documentul transmis includea două propuneri distincte, una privind salariile demnitarilor și alta pentru asistenții parlamentari, iar structura de principiu pentru demnitari reflecta acordul politic agreat de liderii formațiunilor.

„Din propunerea pe care am primit-o erau două propuneri, una pentru demnitari, una pentru asistenții parlamentari. Pe grilele demnitarilor, modul de articulare ca principii reflecta aceste principii, așa că le-am publicat. Acestea erau concluziile liderilor politici, agreate la nivelul partidelor”, a mai declarat ministrul.

UPDATE Legea salarizării: între critici, proteste și garanții

În paralel, ministrul a făcut referire la dezbaterile publice privind legea salarizării, afirmând că reacțiile critice din spațiul public au surse diferite, de la temeri reale până la interpretări politice.

„Unele sunt alimentate de frică, altele sunt justificate, iar altele sunt doar manipulări civice folosite în scop politic”, a declarat acesta.

Pîslaru a respins însă ferm ideea că noua lege ar conduce la diminuări de venituri pentru angajați sau categorii bugetare.

„Niciun venit aflat în plată nu va scădea, niciun angajat nu va avea mai puțini bani. Văd proteste, văd reacții legate de scăderi. Precizez că nu există nicio scădere și nicio reducere”, a subliniat ministrul.

Oficialul a explicat că proiectul legii salarizării este în lucru de mai mulți ani și că actuala etapă de consultare publică are rolul de a corecta eventualele probleme.

„Există un proiect care are lacune și vrem să îl îmbunătățim, se lucrează la el din 2022, discutăm de mandate succesive deținute de PSD. Sunt nedumerit că abia acum l-au scos în consultare. Consultările ne ajută să facem un proiect mai bun”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

UPDATE Forma finală a PNRR, așteptată la final de iulie

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România va ajunge la o formă finală a modificărilor din PNRR până la sfârșitul lunii iulie, după discuțiile finale cu Comisia Europeană.

„Pe PNRR, după ce agreăm cu CE, depunem o cerere pe noua structură și o să avem la finalul lunii iulie forma finală. Vineri vom avea o formă aproape finală privind discuțiile pe PNRR”, a spus ministrul.

Acesta a precizat că reformele din plan sunt „ușor simplificate și clar implementabile”, subliniind că, în forma actuală de negociere, componenta nerambursabilă nu ridică probleme majore.

„Pe partea nerambursabilă nu vor fi probleme, exceptând partea de decarbonizare, unde o să avem niște discuții suplimentare”, a adăugat Pîslaru.

UPDATE România repoziționează proiectele din PNRR pentru a securiza finanțarea europeană

Ministrul interimar al Muncii și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, miercuri, că România se află într-o etapă critică de finalizare a negocierilor și ajustare a proiectelor finanțate prin PNRR, în condițiile în care mai sunt aproximativ 100 de zile până la termenul de implementare.

„Acum, cu 100 de zile înainte de data implementării, să ne asigurăm că pe componenta de grant repoziționăm refinanțarea față de ce avem în acest moment proiectele care sunt cele mai aproape de finalizare, ca să poată fi securizați toți banii”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a subliniat că discuțiile de la Bruxelles au vizat în mod direct modul în care România își prioritizează proiectele, astfel încât fondurile nerambursabile să fie absorbite integral.

În cadrul acelorași discuții, ministrul a făcut referire la sume importante aflate încă în negociere, precizând că miza imediată rămâne securizarea finanțării.

„În acest moment, din suma totală de 4,9 miliarde de euro aferentă granturilor, mai avem în discuție doar aproximativ 24-28 de milioane de euro. Sunt sume marginale și avem încredere că vom putea securiza întreaga componentă de investiții pe grant”, a afirmat Pîslaru.

Un alt subiect important al negocierilor a vizat documentele necesare pentru închiderea proiectelor finanțate prin PNRR. Ministrul a recunoscut că birocrația internă reprezintă o provocare, însă a precizat că discuțiile cu executivul european au fost constructive și că există perspective favorabile pentru validarea investițiilor finalizate.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin împrumuturi, oficialul a arătat că acestea se află încă în analiză, fiind necesare dovezi suplimentare privind stadiul implementării. Guvernul continuă însă planul de accelerare a investițiilor început la începutul anului.

Pe componenta de reforme, Pîslaru a declarat că majoritatea discuțiilor cu Comisia Europeană au avut un rezultat pozitiv, iar textele legislative necesare sunt într-un stadiu avansat de pregătire sau au fost deja depuse în Parlament. Singura reformă care ridică dificultăți suplimentare este cea privind decarbonizarea, unde România încearcă să convingă Bruxelles-ul că mai are nevoie de o parte din capacitățile energetice pe cărbune.

Ministrul a subliniat că România a depășit pragul de 60% absorbție a fondurilor din PNRR și a anunțat că, după aprobarea cererii de plată nr. 4, aproximativ 3 miliarde de euro urmează să intre în țară.

„Am deblocat PNRR-ul, am recuperat fonduri aferente cererii de plată trei și am finalizat cererea de plată patru. În perioada următoare vor intra aproximativ 3 miliarde de euro în România”, a declarat acesta.

Potrivit lui Pîslaru, după finalizarea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană, România va solicita oficial aprobarea noii structuri a PNRR, iar forma finală a planului revizuit ar putea fi autorizată în cursul lunii iulie. Până atunci, autoritățile vor continua implementarea accelerată a proiectelor și reformelor asumate prin plan.

Știrea inițială

Vizita de lucru a ministrului Pîslaru la Bruxelles a vizat trei dosare esențiale pentru politica economică și socială a României: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, forma finală și calendarul legii salarizării unitare și modul în care România poate crește ritmul de atragere a fondurilor din Politica de Coeziune.

Legea salarizării unitare este unul dintre cele mai sensibile proiecte structurale aflate în discuție la nivel guvernamental, fiind legată direct de sustenabilitatea bugetară și de angajamentele asumate de România în cadrul procedurilor de coordonare fiscală la nivelul Uniunii Europene.

În paralel, PNRR rămâne principalul instrument de finanțare pentru investiții și reforme, iar ritmul implementării acestuia este monitorizat atent de Comisia Europeană, în contextul obiectivelor legate de deficit, reforme structurale și modernizarea administrației publice.

Fondurile europene și presiunea absorbției accelerate

Un alt subiect central al discuțiilor de la Bruxelles îl reprezintă Politica de Coeziune, unde România are alocate sume importante, dar se confruntă în continuare cu provocări legate de ritmul de absorbție și implementare a proiectelor.

În acest context, discuțiile purtate de ministrul Pîslaru au vizat identificarea unor soluții pentru accelerarea utilizării fondurilor europene, într-un moment în care presiunea bugetară internă și angajamentele europene privind investițiile cresc simultan.