Analiză „Doar printr-o minune ar putea crește pensiile”. Scenariul sumbru pentru 2027: de ce statul nu mai are bani de indexări

Neindexarea pensiilor pentru al treilea an consecutiv riscă să împingă milioane de vârstnici din România la limita sărăciei, într-un context în care toate prețurile cresc accelerat. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat cât de limitată este posibilitatea statului de a indexa pensiile cu rata inflației anul viitor și care sunt riscurile la care s-ar expune România.

După majorările din 2024, pensiile nu au mai fost indexate nici la 1 ianuarie 2025, nici la 1 ianuarie 2026, deși legea prevedea actualizarea lor anuală în funcție de inflație. Acum, autoritățile iau în calcul amânarea indexării și pentru anul viitor, ceea ce va afecta milioane de pensionari, având în vedere că mai mult de jumătate (aproape 2,9 milioane de pensionari, din cei 4,57 existenți) au pensii sub 2.500 de lei, ceea ce îi face extrem de vulnerabili în fața scumpirilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că o eventuală creștere a pensiilor depinde strict de spațiul fiscal disponibil. „Discuțiile trebuie avute în funcție de spațiul fiscal pe care îl avem. Dacă s-ar ajunge, în vreun moment, să existe probleme cu privire la indexarea pensiilor sau la modul în care finanțele publice vor arăta, vor fi direct generate de cei care au declanșat moțiunea de cenzură. Există resurse pentru plata salariilor și pentru plata pensiilor. Nu există niciun fel de risc”, a afirmat acesta. Cu alte cuvinte, plata pensiilor este asigurată, dar creșterea lor rămâne incertă.

Adrian Negrescu: Pensionarii au pierdut deja echivalentul unei pensii lunare pe an

Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că pensionarii au pierdut deja echivalentul unei pensii lunare pe an, prin neindexarea pensiilor din ultimii doi ani.

„Nu mă aștept să crească pensiile nici în 2027 ca urmare a indexării cu rata inflației, pentru că Guvernul trebuie să reducă deficitul cu 5% prin măsurile pe care le ia în 2026 și 2027. Doar printr-o minune, în care vom avea creștere economică de 1% și vor scădea simultan deficitul am putea vedea o indexare a pensiilor. Altfel, fără creștere economică, România ar trebui să se împrumute pentru a crește pensiile, lucru care este imposibil de făcut în condițiile în care trebuie să reducem datoria publică”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

La rândul său, Roxana Bucur, expert consultant financiar, avizat ASF, a declarat pentru „Adevărul” că, din păcate, pensionarii nu au ce face decât să stea „la mâna” reformelor.

„Semnalul de alarmă a ceea ce se întâmplă acum trebuie tras pentru noi, cei care suntem activi. Din păcate, pensionarii nu au ce face decât să stea „la mâna” reformelor, însă cei tineri au posibilitatea să facă ceva încă de pe acum, urgent: să economisească și să își investească economiile pentru a avea o pensie decentă, o pensionare, chiar și anticipată.

Să nu uităm că sistemul de pensii național este creat de Otto von Bismarck în anul 1889 pentru vârsta de pensionare de 70 de ani, iar pensia trebuia să susțină maximum 5 ani pensionarii, iar cu o asemenea vârstă înaintată se ajungea, de fapt, ca foarte puțini să beneficieze.

Acum, natalitatea este în scădere, exodul în creștere, speranța de viață în creștere și toți acești factori determină totuși ca pensia actuală să fie mare față de ceea ce noi, viitorii pensionari, vom primi. Din păcate, actualii pensionari nu au ce să facă, însă noi, da”, a declarat Bucur pentru „Adevărul”

Pensiile, neschimbate de doi ani, deși toate s-au scumpit

În lipsa indexării, efectele se văd deja în viața de zi cu zi. Pentru mulți pensionari, fiecare lună înseamnă calcule și compromisuri. Veniturile au rămas la nivelul de acum doi ani, în timp ce costurile cu utilitățile, alimentele și medicamentele au crescut semnificativ.

Situațiile concrete ilustrează presiunea tot mai mare asupra bugetelor personale. O pensionară de 67 de ani spune că trăiește cu 2.200 de lei pe lună, din care plătește medicamentele, facturile și strânge bani pentru lemnele de care are nevoie iarna. „Am o pensie de 2.200 de lei, după ultima recalculare. Doar medicamentele mă costă aproape 200 de lei în fiecare lună. Pentru lumină dau lunar câte 300 de lei, mai plătesc și apa încă 200 de lei, lemnele mă costă vreo 3.000 de lei în fiecare iarnă, așa că trebuie să strâng banii încă din vară. Socotiți și dvs dacă mi-ajung banii. E tare greu, dacă nu m-ar mai ajuta fiul meu cu alimente și n-aș mai pune câte ceva în grădină nu m-aș descurca deloc”, a declarat ea pentru „Adevărul”.

O altă pensionară care locuiește în București, la bloc, a declarat pentru „Adevărul” că, după recalcularea după noua lege a pensiilor abia a ajuns la 2.500 de lei.

„Medicamentele mă costă 190 de lei în fiecare lună, la curent plătesc 330 de lei, iar întreținerea ajunge la 600 – 700 de lei iarna, cu toate că am debranșat trei calorifere din casă. S-au scumpit toate, și medicamentele și mâncarea. De-abia mă descurc cu banii. Sunt nevoită să mai muncesc pe ici pe colo ca să pot să le plătesc pe toate”, a spus pensionara în vârstă de 65 de ani.

Ea a adăugat că, deși îi plăcea tare mult să călătorească, acum nu se mai pune problema. „Nu-mi permit nici măcar biletele cu reducere prin casa de pensii, că ar trebui să dau 2.000 de lei deodată și nu am cum să economisesc”, a spus ea.

Pensiile ar fi trebuit să crească cu 17% în acești doi ani

Economiștii avertizează că această situație nu este una temporară, ci rezultatul direct al necorelării pensiilor cu inflația. Dacă în prima parte a anului 2025 puterea de cumpărare a mai rezistat, ulterior aceasta a intrat pe scădere, pe măsură ce inflația a continuat să erodeze veniturile. Analizele economice arată că, în a doua jumătate a lui 2025, pensiile au pierdut teren în termeni reali, iar tendința a continuat și în 2026. Explicația este simplă: atunci când veniturile rămân constante într-un context de scumpiri, nivelul de trai scade inevitabil.

În mod normal, pensiile ar fi trebuit să crească cu peste 10% în 2025 și cu aproximativ 7% în 2026, ceea ce ar fi compensat parțial inflația. Neaplicarea acestor indexări înseamnă, în practică, o pierdere de venit pentru pensionari, chiar dacă suma primită lunar nu s-a redus nominal. Economiștii subliniază că aceasta este una dintre cele mai rapide căi prin care o categorie socială ajunge sărăcită: nu prin tăieri directe, ci prin erodarea treptată a puterii de cumpărare.

În aceste condiții, perspectiva unui al treilea an fără indexare ridică semne serioase de întrebare. Pentru milioane de pensionari, problema nu mai este doar lipsa confortului, ci acoperirea strictului necesar. Fără o ajustare a pensiilor în raport cu inflația, tot mai mulți vârstnici riscă să ajungă în situația de a nu-și mai putea plăti facturile sau medicamentele, ceea ce transformă o problemă economică într-una socială majoră. Potrivit datelor oficiale ale CNPP, consultate de Adevărul, în România există 2.877.578 de pensionari cu pensii sub 2.500 de lei, vârstnicii fiind categoria cea mai afectată de scumpiri.