De ce plătesc românii cele mai mari rate bancare din UE. „Băncile împrumută statul, le doare în cot de restul clienților!”

Paradoxal, deși băncile românești sunt cele mai profitabile la nivel european, românii au cele mai scumpe credite bancare. Într-un interviu pentru „Adevărul”, profesorul universitar Bogdan Glăvan explică de ce avem cele mai mari dobânzi, cum sunt afectate economia și populația, dar și cum s-ar putea rezolva lucrurile.

România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai profitabil sistem bancar, deși creditele sunt greu accesibile populației și companiilor mici și mijlocii. În același timp, România are un rating de ţară doar cu o treaptă deasupra „junk” și a plătit, în 2023, unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, la „concurență” doar cu Ungaria. Totul ca o consecinţă a unei prime de risc de ţară ridicate, dar şi a unei necesar de finanțare ridicat.

Ratele mari condamnă la sărăcie

Profesor universitar la București, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară, Bogdan Glăvan este director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“ și autorul unor articole în reviste academice titrate occidentale.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Glăvan a explicat de ce românii plătesc cele mai mari dobânzi și cum ar putea fi rezolvată această problemă, după ce, de la Revoluție încoace, niciun guvern nu a fost capabil să o facă. Asta deși ratele imense ale băncilor, coroborate cu veniturile extrem de mici ale românilor, afectează nivelul de trai și așa scăzut. Nu întâmplător, milioane de români nu au acces la credite, în timp ce firmele locale sunt subfinanțate, iar capitalul românesc e ca și inexistent.

Una dintre principalele cauze care fac ca România să aibă cele mai mari credite este lipsa concurenței între bănci, spune Bogdan Glăvan. În plus, multe firme mici sunt la limita subzistenței și nici nu ar fi interesate de credite.

„Piața bancară este mică. În plus, n-avem decât un număr foarte mic de companii bancabile în România raportat la companiile totale. Și companiile nici nu caută să se împrumute. Deci, noi avem o structură de-asta tribală în continuare, feudală, încă nu suntem un stat modern. Pentru că sunt foarte multe firme de familie, care angajează din familie, care se feresc să fie transparente. Deci, această radicală incertitudine nu face decât să ne țină subdezvoltați. Și atunci, piața bancară este mică”, spune el.

Băncile fac profit uriaș cu statul

În plus, băncile au găsit o modalitate să producă bani și sunt profitabile. Ele profită din plin de apetitul statului de a se împrumuta, iar asta le garantează profituri mari la cele mai mici riscuri. Și o duc perfect așa. Potrivit Băncii Naționale a României, profitabilitatea sistemului bancar românesc a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE.

„Băncile sunt mulțunite să împrumute bani statului și să trăiască de pe urma programului Prima casă. Și le doare în cot de restul clienților. Ele de aici fac bani și din comisioane”, mai spune Glăvan.

Inflația și riscul de țară, cele mai mari din Uniunea Europeană (alături de Ungaria), sunt alte cauze, adaugă profesorul.

Și asta nu e tot. Lipsa unei culturi financiare, sărăcia lucie a unei mari părți a populației ne face neinteresanți pentru marile bănci din Occident.

„Noi nu avem o economie incluzivă financiar, avem foarte mulți oameni care n-au carduri, n-au conturi bancare, sunt analfabeți complet, ba unii dintre ei nici nu au buletin. Deci, nu suntem ca cehii, ca să compar cu est-europenii, să nu mai zic că nu suntem ca nemții. Și atunci, fiind o piață mică, băncile se adresează unei «smântâni», unei «creme», care e deasupra borcanului. Și grosul laptelui rămâne neadresat, ca să zic așa”, a continuat Glăvan.

Capcana în care am intrat singuri

La toate acestea, se adaugă, spune profesorul, și poziția Băncii Naționale a României, dar mai ales a guvernelor care s-au succedat de la intrarea României în UE și care au evitat, chiar și atunci când ne-am fi calificat, să adoptăm moneda unică.

La început, scuza formulată în dese rânduri chiar de guvernatorul Mugur Isărescu a fost că BNR poate, având ca pârghie moneda locală, leul, să ferească economia României de unele turbulențe. În plus, oficialii BNR, dar și mulți economiști au afirmat de fiecare dată că populația ar putea avea de suferit odată cu trecerea la euro, când prețurile ar crește automat, la fel cum s-a întâmplat în multe țări.

Totuși, Bogdan Glăvan consideră că beneficiile ar fi fost infinit mai mari decât riscurile. Însă acum România e prinsă în propria capcană și nici măcar nu s-ar califica să intre în zona euro.

De altfel, continuă el, până și băncile din Bulgaria oferă rate mai mici, pentru că vecinii din Sud și-au securizat și fixat cursul valutar, iar prin asta au făcut un pas uriaș spre euro. Altfel spus, atunci când România va intra în zona euro, ratele băncilor ar urma să scadă automat și să se apropie de cele din alte țări.

„Dacă am fi vrut să avem dobânzi mai mici, trebuia să facem și noi ca bulgarii sau ca croații, trebuia să facem tot ce depine de noi ca să intrăm în zona euro. Îndeplineam condițiile în 2015, dar nu am intrat. Deci, intram în zona euro și atunci dispărea riscul valutar și în consecință aveam și noi dobrânzi aliniate foarte aproape de dobânzile la euro”, încheie Bogdan Glăvan.