Analiză Cum i-au afectat pe români măsurile economice ale Guvernului Bolojan. Taxe mai mari, scumpiri și promisiunea reducerii risipei

Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat puterea în iunie 2025, într-un moment dificil pentru economia României. Deficitul bugetar depășise 9% din PIB, inflația rămânea ridicată, iar Comisia Europeană cerea măsuri urgente pentru reducerea dezechilibrelor financiare.

La aproape un an de la introducerea principalelor măsuri fiscale și economice, efectele se văd atât în veniturile statului, cât și în viața de zi cu zi a oamenilor: prețuri mai mari, taxe crescute, consum redus și o presiune tot mai mare asupra veniturilor.

Profesorul de economie Radu Nechita, de la UBB, a explicat pentru „Adevărul” că simpla formare a Guvernului a fost, în acel context politic și economic, o reușită temporară.

„Având în vedere structura parlamentului rezultat în urma alegerilor, simpla constituire a unui guvern a reprezentat o reușită, cel puțin pe termen scurt. A fost o coaliție prea largă pentru a fi stabilă, cu idei și intenții divergente”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Economistul afirmă că România a ajuns într-o situație critică după ani în care statul a cheltuit mult peste posibilități.

„Guvernările precedente au cheltuit cu 26% mai mult decât au încasat”, a declarat acesta amintind că, în vara lui 2025, România a fost practic obligată să ia măsuri pentru a evita sancțiuni europene și pierderea încrederii financiare.

„În iunie 2025, practic România a fost pusă la zid: fie ia măsuri de corecție, fie urmează sancțiuni”, a spus el.

1. Creșterea taxelor și TVA: efectul imediat – scumpiri pentru populație

Una dintre primele măsuri ale Guvernului a fost pachetul fiscal pentru creșterea veniturilor statului. Acesta a inclus:

• majorări de TVA;

• modificarea cotelor reduse;

• creșterea accizelor;

• taxe mai mari pentru anumite venituri și activități.

Pentru populație, efectul a fost aproape imediat: multe produse și servicii s-au scumpit.

Creșterea TVA s-a văzut în:

• prețuri mai mari la alimente și servicii;

• costuri mai ridicate la produsele nealimentare;

• diminuarea puterii de cumpărare.

Profesorul Radu Nechita spune că Guvernul a ales TVA pentru că este cea mai rapidă metodă de a aduce bani la buget.

„TVA este impozitul cu cel mai bun randament, el are o pondere ridicată în totalul veniturilor bugetare. El este plătit de toată lumea, proporțional cu cheltuielile făcute. Este impozitul cu cea mai mare bază”, a declarat Nechita, precizând însă că măsura a venit după ani în care contribuabilii au suportat deja majorări repetate de taxe.

„Poate că era urgentă și nu se putea evita, dar ea a venit după ce de mai multe ori contribuabilii au suportat creșteri de impozite, la fiecare început de an”, a adăugat el, subliniind că între taxarea muncii și majorarea TVA, Guvernul a ales „răul cel mai mic”, însă efectele sociale rămân importante deoarece scumpirile îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici.

2. Accize mai mari la carburanți, alcool și tutun: costuri mai mari în lanț

Guvernul a crescut și accizele pentru:

• carburanți;

• alcool;

• tutun.

Pentru șoferi și firme, efectul s-a văzut rapid în costurile transportului și ale combustibilului. Cum transportul influențează aproape toate produsele din economie, scumpirile s-au propagat în lanț.

Pentru populație, asta a însemnat:

• carburanți mai scumpi;

• prețuri mai mari la transport;

• costuri crescute pentru produse și servicii.

Radu Nechita explică faptul că accizele sunt taxe fixe aplicate indiferent de prețul produsului: „Accizele sunt stabilite pe unități de măsură fizice, indiferent de preț”.

Potrivit acestuia, majorarea accizelor la alcool și tutun poate fi justificată prin dorința de reducere a consumului, însă efectele sociale sunt disproporționate.

„Un preț mai mare reduce consumul, lovind astfel disproporționat persoanele cu venituri mici, ceea ce le face să fie niște impozite regresive”, a afirmat Radu Nechita

În cazul energiei și carburanților, economistul critică măsura deoarece afectează competitivitatea economiei: „Economic, este mai greu de acceptat accizarea energiei deoarece asta înseamnă scumpirea artificială a acesteia”.

3. Extinderea CASS și taxe mai mari pentru unele venituri

Guvernul a extins baza de contribuabili pentru sănătate și a crescut taxarea unor venituri din capital:

• dividende;

• câștiguri financiare;

• alte venituri considerate insuficient taxate până atunci.

Pentru populație, măsura a însemnat contribuții mai mari și mai puține excepții fiscale.

Radu Nechita spune că ideea extinderii contribuției la sănătate are o anumită logică economică, pentru că „dacă ești beneficiarul unei asigurări, atunci este firesc să și plătești o primă de asigurare”.

Totuși, economistul afirmă că problema reală nu este doar colectarea banilor, ci modul în care sunt cheltuiți, pentru că „doar extinderea bazei de impozitare și deci a resurselor care pot fi căpușate nu rezolvă problema sistemului medical”.

El consideră că sistemul medical are nevoie de reforme mai profunde inclusiv concurență între asiguratori, mai multă transparență, dar și libertate mai mare pentru pacienți.

4. Taxe mai mari pentru capital și profit: efecte asupra investițiilor și economiei

Guvernul a crescut și taxarea unor forme de capital și profit, argumentând că statul are nevoie de venituri suplimentare.

Pentru mediul de afaceri, măsurile au însemnat:

• costuri fiscale mai mari;

• investiții mai prudente;

• reducerea apetitului pentru extindere.

Radu Nechita avertizează că taxarea capitalului poate afecta dezvoltarea economică pe termen lung: „Prosperitatea nu există undeva de la sine, ea trebuie produsă”.

Economistul spune că investițiile și acumularea de capital sunt esențiale pentru creșterea economică și că „impozitarea profiturilor și a capitalului de orice fel descurajează acest proces de economisire, investire, acumulare”.

În opinia sa, statul poate obține pe termen scurt mai mulți bani, dar cu riscul încetinirii economiei. „Poate guvernul de azi mai stoarce ceva, dar o face cu prețul creșterii economice, cu prețul prosperității viitoare”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.

5. Reducerea cheltuielilor publice: austeritate pentru populație, nu și pentru stat?

Guvernul a promis reducerea cheltuielilor publice și combaterea risipei bugetare.

Au fost introduse:

• plafonări de cheltuieli;

• limitarea creșterilor salariale la stat;

• restrângerea angajărilor;

• oprirea unor proiecte considerate inutile.

Pentru angajații din sectorul public, efectele au însemnat salarii stagnante într-o perioadă cu inflație ridicată. Pentru mulți români, austeritatea s-a tradus printr-o scădere a puterii de cumpărare.

Radu Nechita spune însă că reducerea cheltuielilor statului a fost insuficientă.

„Cred că cea mai mare greșeală a fost faptul că s-a început „dând cu biciul tot pe calul care trage”, amânând reducerea cheltuielilor publice pentru etapele următoare. Am spus-o și cu alte ocazii, am văzut austeritatea impusă contribuabililor, am văzut austeritatea sectorului privat dar nu am văzut austeritatea statului (totalul cheltuielilor publice nu a scăzut), iar tăierile nu au atins ciocoimea bugetară, privilegiații sistemului, toate acele rețele extractive pe care le mai dezvăluie ce-a mai rămas din presa independentă. Am considerat și atunci că pentru fiecare leu suplimentar prelevat de la contribuabili ar fi trebuit să fie minim unu, ideal doi sau trei lei de reduceri de cheltuieli publice”, a spus economistul.

6. Angajările și salariile din sectorul public: problemele structurale au rămas

Executivul a încercat să reducă presiunea bugetară și prin limitarea angajărilor în administrație.

În practică:

• unele instituții au rămas cu deficit de personal;

• altele au continuat să fie supradimensionate;

• angajații au resimțit blocarea salariilor.

Radu Nechita spune că problema aparatului de stat este mult mai complexă.

„Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat. Situația angajărilor la stat este neomogenă: există agenții care, aparent sunt esențiale, dar care dau ștampile formal, fără răspundere și uneori în schimbul umplerii unor cutii de pantofi. În unele sectoare publice avem deficit de personal, în altele excedent. În aceeași entitate publică, uneori în același serviciu sau birou, există oameni care lucrează și alții cărora nimeni nu le-ar simți lipsa. Nici creșterile și nici reducerile de-a valma a salariilor din sectorul public nu rezolvă problemele structurale”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.

7. Reforma companiilor de stat: început timid și blocat politic

Guvernul a vorbit și despre reformarea companiilor de stat și reducerea pierderilor din sistemul public.

Au fost promise:

• eficientizare;

• restructurări;

• listări sau privatizări parțiale.

Radu Nechita spune însă că reformele reale au început târziu și au fost întrerupte rapid:

„Reformele în companiile de stat sunt doar vorbe goale dacă nu există o privatizare transparentă”.

Economistul afirmă că multe dintre mecanismele prin care se pierd bani publici au rămas active:

„Reforma instituțiilor publice în vederea eficientizării pornește de la definirea unor obiective realiste și a unor indicatori rezonabili. Comparațiile între diverse entități publice care au o anumită autonomie decizională pot sugera bune practici, dar totul poate fi degeaba fără un set de reguli care să stimuleze adoptarea acelor bune practici. N-ar strica să ne uităm ce fac mai bine decât noi alte țări cu experiență istorică similară cu a noastră”.

8. Digitalizarea administrației: mai simplu pentru contribuabili sau doar birocrație mutată online?

Guvernul a continuat digitalizarea administrației și a sistemului fiscal:

• declarații online;

• automatizarea unor procese;

• precompletarea unor formulare;

• modernizarea relației cu ANAF.

Pentru contribuabili, experiența a fost mixtă. Unele proceduri au devenit mai rapide, însă în multe cazuri birocrația clasică a rămas.

„Digitalizarea în România a însemnat de prea multe ori faptul că varianta electronică se adaugă, nu substituie varianta de hârtie”, spune Nechita, adăugând că România are încă multe de învățat de la state care au modernizat cu adevărat administrația.

Economistul consideră însă că simplificarea fiscală este necesară, pentru că „povara fiscală administrativă este o pierdere netă pentru societate”.

Ce a câștigat statul și ce au pierdut oamenii după aproape un an de măsuri

La aproape un an de la implementarea pachetului fiscal, statul a reușit să crească veniturile bugetare și să reducă presiunea externă privind deficitul.

Potrivit ultimei execuții bugetare, deficitul bugetar înregistrat în primele trei luni din 2026 era la aproape jumătate față de deficitul înregistrat în primele trei luni ale anului trecut, respectiv de 21,09 miliarde lei, față de 43,66 miliarde lei.

Venituri totale au însumat 158,76 miliarde lei în primul trimestru, în creștere cu 12,3% față de primul trimestru al anului trecut. 

Încasările nete din TVA au fost cu 17,7% mai mari decât în primele trei luni ale anului trecut, iar veniturile din accize au fost  9,2% mai mari.

În schimb, pentru populație, efectele cele mai vizibile au fost:

• creșterea prețurilor;

• reducerea puterii de cumpărare;

• taxe mai mari;

• consum mai prudent;

• investiții private afectate.

Radu Nechita consideră că Guvernul Bolojan a reușit să „cumpere timp”, însă costul economic și social a fost ridicat.

România avea un deficit uriaș în 2024

Deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

Bugetul României înregistra o dezechilibrare majoră în anul electoral 2024, cu un deficit mai mare față de prognozele Guvernului de aproximativ 4 puncte procentuale. Nivelul de 9,3% reprezintă nivelul de la care începe efectiv corecția bugetară, ținta pentru acest an fiind de 7,04% din PIB.

O dificultate pentru procesul de corecție a deficitului a fost dată de întinderea alegerilor în anul 2025, care a redus fereastra de acțiune a Guvernului la doar cele 7 luni post-electorale din an.

Astfel, cea mai importantă măsură de reducere a deficitului bugetar luată de Guvernul Bolojan, cu aplicabilitate de la 1 august 2025, a fost majorarea TVA pentru locuințele noi la 21%.

Deficitul bugetar al României a coborât la 1,03% din PIB (21,09 miliarde lei) la sfârșitul primului trimestru din 2026, după ce primele luni au consemnat chiar un excedent istoric. Pentru întregul an 2026, Guvernul vizează o țintă de deficit de 6,2% din PIB, în timp ce analiștii independenți estimează un nivel spre 7%