Criza salariilor în România: doar 1 din 2 angajați spune că este plătit suficient

Doar jumătate dintre angajații din România consideră că sunt plătiți suficient, în timp ce salariul a devenit principalul criteriu în alegerea unui loc de muncă pentru două treimi dintre candidați. Pe fondul inflației ridicate și al scăderii puterii de cumpărare, presiunea pe veniturile angajaților este mai mare decât media europeană, transformând salariul dintr-un avantaj competitiv într-o vulnerabilitate majoră pentru angajatori.

Salariul, cel mai important criteriu de acceptare a unei oferte de muncă, rămâne principala vulnerabilitate a angajatorilor din România: doar 51% dintre angajații români consideră că au un salariu suficient de mare, arată o cercetare de piață. Față de media europeană (58%), România înregistrează o presiune salarială mai mare, salariul fiind principalul criteriu de alegere a angajatorului pentru 67% dintre români. Acest procent crește odată cu vârsta angajaților. Dacă salariul este prioritar pentru 64% dintre respondenții din Generația Z, procentul urcă la 71% în rândul generațiilor cu mai multă experiență în muncă.

Această presiune este explicată și de contextul economic: inflația ridicată din ultimii ani și creșterea costului vieții au erodat puterea de cumpărare, ceea ce face ca salariul să devină nu doar un criteriu de preferință, ci unul de necesitate. Pentru mulți angajați, schimbarea locului de muncă nu mai este motivată de ambiții profesionale, ci de nevoia de a-și menține nivelul de trai.

„Datele din acest an arată o creștere moderată a intenției de schimbare a locului de muncă, în timp ce mobilitatea înregistrează o scădere ușoară. Salariul continuă să fie un factor esențial pentru talente, însă nu funcționează izolat: cultura organizațională și experiența oferită angajaților devin elemente complementare, care consolidează propunerea de valoare a angajatorului și susțin, pe termen lung, retenția personalului”, a declarat Dagmara Chudzińska-Matysiak, specialist în resurse umane.

Topul celor mai atractivi angajatori

Topul celor mai atractivi angajatori din România, în 2026 Conform celor 4.030 de respondenți ai Randstad Romania Employer Brand Research 2026, topul celor mai atractivi angajatori din România în 2026 are și anul acesta pe podium, pe locul 1, compania Microsoft, care își reconfirmă statutul de lider tehnologic și rămâne destinația preferată pentru profesioniștii care caută inovație și un mediu de lucru orientat spre viitor. Locul 2 este ocupat de ZF Lifetec (TRW), iar locul 3 revine British American Shared Services Europe.

Există companii care răspund deja cu succes așteptărilor angajaților și se remarcă drept angajatori de top în sectoarele lor: Microsoft – IT/tehnologie, British American Shared Services Europe – servicii, ZF Lifetec – producător de piese auto, Ford Otosan – producător auto, Makita – producție, Gedeon Richter – producție și distribuție farmaceutică, J.T. International – FMCG, Digi – telecom, Banca Transilvania – finanțe, Delamode România – logistică, OMV Petrom – petrol și gaze, eMAG – retail.

Angajatorii de top sunt apreciați pentru tehnologia de ultimă generație, însă ceea ce îi diferențiază cu adevărat este combinația dintre management solid, leadership puternic și reputație excelentă, care generează încredere în rândul angajaților.

În funcție de rolul ocupat, angajații au așteptări diferite. Cei din zona digitală prioritizează echilibrul muncă–viață personală (69%) și un volum rezonabil de muncă (57%), iar 72% dintre ei lucrează total sau parțial de la distanță. În schimb, angajații din roluri operaționale pun accent pe siguranța locului de muncă (60%) și salariu (73%) și lucrează predominant la sediu, ceea ce le influențează preferințele pentru concedii și mediul de lucru. Profesioniștii din roluri specializate urmăresc în principal evoluția în carieră (58%), recunoașterea și cultura organizațională.

Aceste diferențe nu indică așteptări complet diferite, ci mai degrabă nevoia ca angajatorii să își adapteze modul de implementare a beneficiilor și politicilor interne pentru fiecare categorie de angajați.

Intenția de plecare, de două ori mai mare decât mobilitatea reală

Studiul evidențiază un decalaj semnificativ între intențiile declarate și comportamentul real: 28% dintre respondenți intenționează să își schimbe locul de muncă în prima jumătate a anului 2026, de peste două ori mai mulți decât cei care au făcut efectiv acest pas în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru arată că mulți angajați sunt într-o fază de evaluare, nu de acțiune, ceea ce oferă angajatorilor o fereastră importantă pentru retenție.

Principalele motive pentru care angajații vor să plece sunt compensația insuficientă (49%), lipsa oportunităților de dezvoltare (37%), dorința unui echilibru mai bun între viața personală și muncă (30%), teama de pierdere a locului de muncă (26%) și percepția unei recompense inechitabile (26%).

Există însă și zone unde angajatorii răspund bine așteptărilor: siguranța locului de muncă și egalitatea de șanse. Aproximativ 7 din 10 angajați evaluează pozitiv aceste aspecte, iar sentimentul de siguranță este legat în principal de plata corectă și constantă a salariilor (71%), dar și de stabilitatea organizațională, recunoașterea performanței și comunicarea transparentă.

Decalaj între angajatorul ideal și cel real

Cercetarea arată o diferență clară între ceea ce își doresc angajații și ceea ce oferă angajatorii. În timp ce siguranța locului de muncă este principalul atu al angajatorilor actuali, în profilul ideal primul loc este ocupat de salariu și beneficii. De asemenea, elemente precum atmosfera de lucru plăcută și oportunitățile de evoluție sunt mai sus în așteptările angajaților decât în evaluarea reală.

Așteptări diferite între generații

Diferențele generaționale sunt semnificative. Generația Z pune accent pe dezvoltare, flexibilitate și oportunități egale și este cea mai mobilă pe piața muncii, 35% schimbând jobul în ultimele șase luni. Millennials prioritizează siguranța și sunt cei mai mulțumiți de angajatorul actual, în timp ce Generația X pune accent pe salariu și stabilitate și resimte cel mai puternic teama de pierdere a locului de muncă.