Creşterea pensiilor, programată pentru luna septembrie, ar putea fi amânată

Creşterea tuturor pensiilor începând cu data de 1 serptembrie 2020, aşa cum a fost programată prin noua lege a pensiilor iniţiată de Guvernele PSD, ar putea fi amânată din cauza efectelor negative pe care pandemia le are deja asupra economiei.

Situaţia economică a României nu era foarte bună nici înainte de izbucnirea pandemiei, după cum au avertizat în numeroase rânduri economiştii, dar întreruperea celei mai mari părţi a activităţilor necesită o regândire totală a cheltuielilor, după cum a afirmat chiar preşedintele României, Klaus Iohannis.

Concret, pe lângă întreruperea activităţilor care au generat sume importante la bugetul de stat, statul este nevoit să contribuie cu fonduri substanţiale pentru susţinerea forţei de muncă trimisă în şomaj tehnic, dar şi a firmelor capabile să-şi repornească activitatea cu ajutoarele de stat primite de la Guvern.

Ca atare, toate cheltuielile prevăzute a fi realizate în acest an, fie că este vorba despre investiţii, fie de măsuri sociale, vor trebui complet reconfigurate.

De altfel, surse politice citate de G4Media au declarat deja că Guvernul ia în discuţie o posibilă amânare a creşterii generalizate a pensiilor cu 40%, creştere prevăzută pentru 1 septembrie 2020 în legea votată anul trecut de majoritatea parlamentară PSD – ALDE.

Amânarea creşterii pensiilor, care ar avea un impact bugetar de peste 8 miliarde de lei doar în acest an, ar putea veni pe fondul crizei economice provocate de pandemia de coronavirus, care a dus la scăderea dramatică a încasărilor la buget şi creştere cheltuielilor cu măsurile de susţinere a sectorului privat.

Guvernul ar putea decide o creştere cu un procent mult mai mic, în anumite condiţii, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

Şi fără Covid-19, deficitul bugetar ar fi fost uriaş

Consiliul Fiscal a avertizat, pe 23 ianuarie, că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% va duce la un deficit bugetar de 6% anul viitor.

„Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB.

Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. (…) De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, a transmis Consiliul Fiscal.

Mediul de afaceri a propus o creştere diferenţiată a pensiilor

Pe de altă parte, mediul de afaceri a sugerat încă de la începutul lunii trecute că Guvernul ar trebui să ia o serie de măsuri legate de creşterea pensiilor de rând.

În urma analizei ultimului raport de ţară al Comisiei Europene, care incrimina printre altele creşterea pensiilor cu un procent atât de mare, CNIPMMR a propus Guvernului o serie de măsuri menite să ţină în frâu deficitul.

„Problemele identificate în Recomandările de ţară  sunt în mare aceleasi cu cele din anul 2019 şi chiar din anii trecuţi 2018, 2017 sau 2016”, consideră reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

Măsurile susţinute de CNIPMMR, având în vedere Raportul de ţară pentru 2020 şi necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, sunt împărţite pe 4 domenii, din care le prezentăm pe cele privind pensiile şi salariile: 

Astfel, propunerile CNIPMMR în domeniul creşterii pensiilor de la 1 septembrie sunt:

a) Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

b) Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an;  

c) Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

d) Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei (în jur de 10.000 pensionari, din care circa 9.400 sunt pensii speciale de care beneficiază parlamentarii, magistraţii, grefierii, foşti angajaţi ai Aviaţiei Civile, diplomaţii şi foştii angajaţi ai Curţii de Conturi).