Cât de mare este riscul să avem o criză financiară în UE ca în 2008. Ce spun economiștii români

Industria bancară europeană a făcut față provocării generate de criza declanșată în martie, a declarat Christian Sewing, directorul general al Deutsche Bank AG, potrivit Bloomberg și Reuters.

„Ultimele săptămâni au fost un test pentru industria financiară europeană – dar am rezistat bine”, a declarat Sewing la o conferință de presă luni, unde a vorbit în rolul său de șef al lobby-ului bancar german BDB, scrie Bloomberg.

El a spus că industria financiară a fost susținută de „băncile sale profitabile și robuste” și de sistemul de reglementare și supraveghere al Uniunii Europene, care a fost susținut după criza financiară globală.

Potrivit Reuters, directorul executiv al Deutsche Bank (DBKGn.DE), Christian Sewing, a respins luni planurile Uniunii Europene de a actualiza regulile de rezoluție bancară și a avertizat că o reglementare mai strictă va stimula „sectorul bancar din umbră”.

Ce înseamnă sistem bancar din umbră

Sistemul bancar din umbră este format din creditori, brokeri și alți intermediari de credite care nu se încadrează în domeniul bancar reglementat tradițional.

În general, nu este reglementată și nu este supusă acelorași tipuri de restricții de risc, lichiditate și capital ca băncile tradiționale.

Sistemul bancar din umbră a jucat un rol major în extinderea creditului pentru locuințe în perioada premergătoare crizei financiare din 2008, dar a crescut în dimensiune și a scăpat în mare măsură de supravegherea guvernamentală chiar și de atunci.

Băncile aflate  în faliment trebuie salvate cu propriile resurse

Sewing a spus că trecerea către soluționarea ca instrument standard pentru gestionarea crizelor bancare „ar fi în detrimentul schemei noastre naționale de garantare a depozitelor care funcționează bine”, conform observațiilor pregătite pentru conferința de presă anuală a lobby-ului bancar german.

Planurile Uniunii Europene, programate în această lună, vor încerca să accelereze gestionarea băncilor în faliment pentru a se asigura că acestea nu sunt salvate de contribuabili, ci „salvate” folosind propriile resurse, au arătat documentele UE văzute de Reuters.

Propunerile UE vin într-un moment de sensibilitate sporită în industria bancară după fuziunea UBS cu Credit Suisse și prăbușirea mai multor bănci din SUA, inclusiv Silicon Valley Bank.

Sewing a adăugat că industria financiară este mai robustă și mai rezistentă decât era acum 15 ani, iar Europa a făcut progrese mari în reglementarea bancară, dar a avertizat împotriva unei reglementări mai stricte.

„O înăsprire suplimentară masivă a reglementărilor bancare va duce la migrarea altor activități către așa-numitul sector bancar umbră, care a crescut deja considerabil în urma crizei financiare”, a spus el.

Bogdan Glăvan: Crizele vin mereu când banii se scumpesc

Analiștii economici consultați de „Adevărul” nu elimină în totalitate posibilitatea instaurării crizei și în Europa, dar spun că aceasta nu va fi la nivelul celei din 2008.

„O criză globală ar avea efecte serioase și asupra României, bineînțeles, ea producând efecte pe două canale: relațiile comerciale și investiționale, care ar înregistra scăderi importante și finanțarea externă privată, care ar seca și ar pune România în situația de a se împrumuta la dobânzi foarte mari. Practic, ar fi ca în 2009, cu deosebirea că în prezent avem câteva avantaje (credite mai serioase, un sector bancar mai puțin dependent de finanțarea externă, influxuri masive de bani europeni) dar și un dezavantaj: un sector public mai îndatorat. Întrebarea este dacă această criză se va produce. În istorie crizele au însoțit mereu momentele în care banii s-au scumpit, adică momentele în care băncile centrale au crescut dobânzile pentru a lupta contra inflației. Așa s-a întâmplat în anii 1980, așa s-a întâmplat la sfârșitul anilor 1990 sau în 2007-2009, de fiecare dată crizele survenind în momentul în care banca centrală americană a spus Stop politicii banilor ieftini și expansiunii exagerate a creditului. În esență, problema este dacă și în ce măsură în prezent banca centrală americană este capabilă să oprească inflația evitând pe cât posibil criza și falimentele”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Maioreanu: Va afecta și România, dar nu va fi ca în 2008

Întrebat dacă această nouă criză poate afecta și România, așa cum s-a întâmplat în 2008 – 2009, analistul eToro Bogdan Maioreanu a declarat pentru „Adevărul” că „orice criză globală afectează și România”.

„Acest punct de vedere a fost confirmat în timpul crizei din 2008 și a fost întărit în timpul pandemiei și a actualei crize energetice. Dar evenimentele actuale nu indică o criză precum cea din 2008. Ceea ce se întâmplă în sistemul bancar pare să fie legat de bănci individuale (Silicon Valley Bank și Silvergate și-au cerut falimentul în SUA – n. red.) și nu un fenomen sistemic. Reacția băncilor centrale a fost rapidă și de imediată susținere pentru sistemul bancar”, a explicat Maioreanu.

Analistul a estimat că, în acest an, „noile creșteri suplimentare ale ratelor dobânzilor și, în prezent, tensiunile din sectorul bancar, sunt susceptibile să ducă la o încetinire a creșterii economice și a inflației și să accelereze deciziile legate de eventualele reduceri ale ratelor dobânzilor”.

„Există probabilitatea ca Fed-ul american, Banca Angliei și, poate chiar și Banca Centrală Europeană, să își oprească creșterile dramatice ale ratelor în a doua jumătate a acestui an. Acesta este un prim pas necesar înainte de eventualele reduceri a dobânzilor cheie care ar putea avea loc chiar la sfârșitul acestui an. (...) Orice decelerare a cererii în economia globală va afecta și România. Această situație produce și efecte pozitive, cu impact direct asupra scăderii inflației. Există încă multe incertitudini în acest an, dar probabilitatea unei recesiuni în SUA și la nivel mondial este încă scăzută. Chiar și în cazul Europei, deși se estimează o încetinire a creșterii economice, perspectivele de recesiune sunt scăzute”, a explicat Bogdan Maioreanu pentru „Adevărul”.