BNS va sesiza Comisia Europeană dacă Guvernul decide înghețarea salariului minim

Decizia emisă de Curtea de Justiție a UE nu afectează obligația Guvernului României de a majora salariul minim, a informat marți Blocul Național Sindical, precizând că în cazul în care Executivul nu va opera creșterea va sesiza Comisia Europeană.

„Blocul Național Sindical (BNS) salută decizia de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, precum și dispozițiile sale esențiale referitoare la promovarea negocierii colective și la obligația statelor membre de a elabora planuri de acțiune pentru creșterea acoperirii negocierilor colective”, a informat marți BNS.

Prin această hotărâre, Curtea consolidează cadrul juridic european privind lupta pentru salarii corecte și condiții de muncă decente, confirmând faptul că Uniunea Europeană are competența de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor.

Totuși, Curtea a anulat dispoziția care enumera criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, precum și norma care împiedica scăderea acestor salarii atunci când sunt supuse unui mecanism de indexare automată.

„Această decizie nu afectează însă obligația Guvernului României de a continua procesul de aplicare a mecanismului de ajustare a salariului minim, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România are un jalon clar stabilit în PNRR care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim. România a raportat îndeplinirea acestui jalon prin adoptarea HG 35/2025 care, printr-o formulă transparentă de calcul, coreleaza salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică. Acest jalon derivă din angajamentele României față de Comisia Europeană, în scopul asigurării unei metodologii predictibile și sustenabile de actualizare a salariului minim”, a informat sindicatul.

Reamintim faptul că acest jalon a fost asumat în anul 2021 de către un guvern de coaliție: PNL-USR-UDMR, iar pentru noi este cu atât mai surprinzătoare atitudinea liderilor politici, ale celor trei partide menționate, care propun înghețarea salariului minim.

„Decizia Curții confirmă că Directiva europeană rămâne solidă și aplicabilă, dar și că statele membre trebuie să demonstreze voință reală în a o implementa. Pentru România, acest lucru înseamnă nu doar respectarea obligațiilor asumate la nivel european, ci și responsabilitatea de a garanta că niciun lucrător nu este condamnat la sărăcie, deși muncește cu normă întreagă”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

BNS reiterează necesitatea ca Guvernul României să pună în aplicare formula stabilită prin HG 35/2025, să asigure consultarea partenerilor sociali în acest proces și să promoveze extinderea negocierii colective la nivel de sector și unitate, astfel încât creșterea salariilor să fie sustenabilă și echitabilă.

Sindicatul precizează că, în spiritul Directivei și al Cartei Sociale Europene, România trebuie să își asume creșterea salariului minim până la atingerea pragurilor de decență de 50% din salariul median sau 60% din salariul mediu brut, asigurând astfel protecția reală a lucrătorilor împotriva sărăciei în muncă.

„Pentru decidenții politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR 392, le reamintim că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilității refomelor PNRR, conform regulamentelor europene. Jalonul trebuie îndeplinit pentru că altfel, țara noastră riscă să piardă bani europeni.

Prin Regulamentul (UE) 2021/241, acest principiu este explicit reglementat, iar statele membre au obligația de a garanta că reformele implementate în cadrul PNRR vor rămâne stabile și nu vor fi anulate sau modificate în mod contrar obiectivelor stabilite.

În situația în care își vor menține opinia de înghețare a salariului minim și dacă nu vor respecta formula de calcul, Blocul Național Sindical va sesiza Comisia Europeană și, pe cale de consecință, România riscă să piardă banii europeni din cadrul PNRR”, susține BNS.

Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern

Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie.

Concret, patronatele (IMM România și Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România - PTIR) au anunțat oficial că nu sunt de acord cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, argumentând că foarte mulți antreprenori, peste două treimi, nu pot face față unei noi majorări salariale, în caz contrar fiind nevoiți să-și închidă afacerile.

La polul opus, sindicatele cer imperios majorarea salariului minim pe economie, argumentând că nu va avea efecte chiar atât de mari, pentru că mai puțin de 1 milion de români sunt plătiți astfel.

Subiectul a generat tensiuni și în interiorul coaliției de guvernare, unde premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, au poziții diametral opuse.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că majorarea salariului minim ar avea un impact în lanț asupra veniturilor din sectorul public, întrucât multe grile de salarizare se raportează la salariul minim. „Anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. În condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a declarat premierul.

De cealaltă parte, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a respins ideea înghețării salariului minim.