BCR: Înainte de a construi hidrocentrala Tarniţa şi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, statul trebuie să demonstreze că este nevoie de ele

Sectorul energetic s-ar putea consolida şi eficientiza prin fuziuni şi preluări în jurul marilor producători şi distribuitori, iar înainte ca societăţile de stat să se apuce de construit noi capacităţi de producţie a energiei trebuie să le demonstreze necesitatea, a declarat Radu Crăciun, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR).

„Investitorii vor primi cu îndoială, să zicem, strategia energetică, dar şi cu atenţie. Mizele fiind mai mari şi strategia va trebui făcută cu mai mare atenţie. Tarniţa şi reactoarele 3 şi 4 sunt chiar aşa strategice? Să nu punem căruţa înaintea boilor. Trebuie demonstrat că avem nevoie de ele. Chiar va creşte consumul aşa de tare încât să avem nevoie de ele?“, a declarat Radu Crăciun, într-o conferinţă.

El a afirmat că, înainte de a lua decizia construcţiei unor noi capacităţi de producţie a energiei, ar trebuie analizată evoluţia consumului de energie pe plan intern şi extern, având în vedere că România este un exportator de energie în regiune.

„Nu poţi să te apuci să construieşti capacităţi noi bazându-te pe estimări atât de volatile. Depinde de existenţa unor pieţe de energie stabile în regiune“, a adăugat Crăciun.

În urmă cu o săptămână, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, spunea că România va ajunge în situaţia de a importa energie peste 10 ani, când multe din capacităţile actuale de producţie vor fi închise, ceea ce face ca investiţia de peste şase miliarde de euro în construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 să fie necesară.

Termocentralele pe cărbune, mai ieftine ca reactoarele

„Greşeala trecutului a fost să punem în aceeaşi oală activităţi rentabile cu altele nerentabile ca să mascăm pierderile. Poate este mai eficient să avem unităţi pe cărbune decât reactoarele nucleare 3 şi 4. Dar asta trebuie să o spună statul“, a afirmat Crăciun.

Chiar dacă în urmă cu şapte ani Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4, în prezent o singură companie, din China, poartă negocieri pentru derularea investiţiei.

Unde ar trebui să investească producătorii

Un studiu realizat de BCR arată că exist un necesar „major“ de investiţii pentru modernizarea unor unităţi energetice precum primul reactor al centralei nuclearelectrice din Cernavodă, o serie de hidrocentrale, dar „mai ales“ în unităţi noi pe cărbune.

Studiul BCR arată că producătorii de energie ar trebui să se diversifice, cumpărând atât active de producţie diferite faţă de împărţirea actuală pe surse, dar să preia şi filiale de distribuţie, care au venituri şi profituri reglementate pentru „dispersia riscului“. Oficialii BCR au dat ca exemplu tentativa Nuclearelectrica de a cumpăra Enel Dobrogea, după ce grupul italian a anunţat că se retrage din România. Ulterior, Enel a anunţat că amână vânzarea activelor. Electrica depusese ofertă pentru o altă unitate.

Proiecte „strategice“ încă din perioada comunistă

Atât proiectul reactoarelor 3 şi 4, cât şi investiţia în hidrocentrala Tarniţa, judeţul Cluj, datează din perioada regimului ceauşist. Guvernul actual consideră aceste două proiecte ca fiind „strategice“.

Pentru proiectul de 1,1 miliarde de euro al hidrocentralei Tarniţa, Guvernul a primit oferte doar de la companii chineze, după ce termenul de depunre a documentelor de înscriere a fost amânat de mai multe ori, cu argumentul numărului mare de investitori interesaţi. Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar trebui, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului viitor şi să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani.

Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă necesită un sprijin consistent din partea statului, având în vedere costurile de peste 6 miliarde de euro pentru cele două unităţi. Oficialii companiei doresc replicarea mecanismului financiar folosit în Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenţă“. Mai exact, statul garantează producătorului un anumit preţ pe MWh de energie, iar dacă preţul de vânzare al electricităţii se află sub acest nivel, atunci statul acoperă diferenţa. Dacă preţul de vânzare este mai mare, atunci producătorul returnează statului diferenţa.

Problema este că, în acest moment, România are excedent de producţie, iar preţul energiei pe bursă este în jur de 150-160 de lei/MWh, astfel că investiţia în cele două reactoare nu este rentabilă. Astfel, statul ar trebui să verse sume consistente de la buget pentru realizarea celor două. O altă variantă este înscrierea subvenţiilor în factura consumatorilor, la fel ca în cazul energiei regenerabile.

Investitorul selectat de catre Nuclearelectrica pentru această investiţie este China General Nuclear Power Corp (CGN). Nuclearelectrica a anunţat, însă, că nu va semna contractul "în orice condiţii".

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/nuclearelectrica" target="_blank">View the story "nuclearelectrica" on Storify</a>]