Avertisment cu privire la prețurile enorme la energia electrică din România: „Nu contează cât produci, ci când și cum”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică de ce România continuă să înregistreze prețuri ridicate la energia electrică, în ciuda producției mari și a expansiunii accelerate a capacităților regenerabile.

Problema centrală nu mai este lipsa de producție, ci absența flexibilității și a unei gestionări inteligente a energiei, spune Dumitru Chisăliță, potrivit News.ro.

„Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producție, urgența nu este neapărat mai multă producție de energie regenerabilă, ci lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”, afirmă,  într-o analiză recentă, Dumitru Chisăliță.

Datele prezentate de președintele AEI arată un dezechilibru major între exporturile și importurile de energie din luna aprilie. România a vândut energie la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, însă în orele de vârf a fost nevoită să importe la tarife care au urcat până la 250 euro/MWh.

Importurile din Bulgaria au ajuns la circa 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către aceeași țară au însumat doar 5 milioane de euro. Diferența financiară, de aproape șapte ori mai mare, reflectă, spune specialistul, „dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus şi energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum”.

Chisăliță subliniază că această situație explică de ce România continuă să aibă prețuri ridicate: „Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci.” El insistă că lipsa flexibilității rămâne principala vulnerabilitate a sistemului energetic.

„Bulgaria pare să fi înţeles această schimbare mai rapid decât România”

În timp ce România exportă energie ieftină la prânz și o cumpără scump seara, Bulgaria a remarcat mai repede direcția în care se îndreaptă piața.

„Iar, cel puțin deocamdată, Bulgaria pare să fi înțeles această schimbare mai rapid decât România, care a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz”

Deși România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, față de cei 6.700 MW ai Bulgariei, vecinii de la sud reușesc să valorifice mai eficient energia regenerabilă datorită investițiilor masive în stocare. „România produce. Bulgaria câștigă”, rezumă Chisăliță. El explică faptul că Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, în timp ce România are doar 0,6 GW și puțin peste 1 GWh.

Diferența devine evidentă atunci când se raportează capacitățile de stocare la regenerabilele instalate: „În România, raportul dintre capacităţile de stocare în baterii şi totalul capacităţilor solare şi eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, acelaşi raport ajunge la aproximativ 30%.” Aceeași disproporție se regăsește și în raportul dintre baterii și consumul mediu orar de vârf: 7,5% în România, față de 40% în Bulgaria.

„Mixul de stocare va defini influenţa energetică a următorului deceniu”

Dumitru Chisăliță atrage atenția că, în lipsa stocării, România devine vulnerabilă la oscilațiile de preț și la dezechilibrele din sistem. Prețurile scad puternic la prânz, când producția solară este ridicată, iar energia este exportată rapid. Seara însă, când consumul crește, România intră în „deficit de flexibilitate”, fiind nevoită să importe scump.

„Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică”, avertizează Chisăliță.

În opinia președintelui AEI, miza depășește zona economică și poate deveni una geopolitică: „Exact cum gazoductele şi rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influența energetică a următorului deceniu.” România riscă astfel să ajungă într-o situație paradoxală: produce multă energie verde, dar captează prea puțină valoare din ea.

„Cu alte cuvinte putem ajunge şi cu prețuri mari şi cu vulnerabilități mari”, mai spune Dumitru Chisăliță.