Exclusiv Austeritate cu mănuși. Un celebru economist critică dur reforma menită să nu supere primarii: „E o glumă”

Acordul la care ar fi ajuns coaliția de guvernare privind reforma administrației publice arată că nota de plată a austerității o va plăti tot mediul privat, susține economistul Radu Nechita. Dilema reformei fără a supăra primarii este o problemă a alegătorului român, care preferă să fie mințit, atrage atenția expertul.

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma administrației publice în ultima ședință, ținută marți, 4 noiembrie. Săptămâna viitoare va fi însă momentul în care acordul va fi finalizat. După luni de zile de discuții, liderii au stabilit că vor dispărea 30% din numărul total de posturi posibile din instituțiile publice locale.

Vicepremierului Tanczos Barna a declarat pentru „Adevărul” că această condiție duce la o reducere reală de 10% din posturile ocupate:

„Acest 30% înseamnă reducerea numărului de posturi, care generează o reducere efectivă de 10% a posturilor ocupate. Aici au fost cele mai multe dispute și în trecut. Noi, ce din UDMR, inclusiv la discuția cu domnul președinte Nicușor Dan, am spus că suntem de acord cu această formulă, pregătită de domnul Cseke Attila în pachetul de reformă administrativă sau reformă administrației locale și centrale, care înseamnă o reducere de 30% a posturilor teoretice, un efect de 10%, care înseamnă undeva la 13.000 de angajați din primării și o limitare de 20%, adică nu mai mult de 20% față de numărul actual de angajați”.

Vicepremierul a mai explicat că acordul pe reforma nu este încă finalizat.

Planul coaliției aduce și măsuri în administrația centrală: „S-a completat cu o măsură agreată de 10% reducerea bugetului de personal în administrația centrală. Asta înseamnă că față de anul 2025 cheltuielile de personal se reduc cu 10%. Este cam aceeași economie în administrația centrală și locală. A fost o condiție și a PSD să le abordăm pe ambele”.

Radu Nechita: „Muntele a născut un șoricel”

„Adevărul” a discutat cu economistul Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, despre ce înseamnă în economia reală acest acord la care pare că s-a ajuns.

„Francezii au o expresie: muntele a născut un șoricel. S-a lungit foarte mult discuția pentru un rezultat foarte redus. Vorbim despre 30% doar pe hârtie, care în realitate înseamnă vreo 10% tăieri efective și nici pe acelea nu le vom vedea, pentru că fiecare va găsi scuze să nu reducă nimic. Toată lumea încearcă să-și țină respirația până trece Bolojan, apoi se revine la normal. Un an aproape a trecut, mai trece un an după aceea revenim la „normalitate”, că vine rotativa guvernamentală, vin ai noștri”, a explicat Nechita.

El crede că această „clasă extractivă” aflată la putere gestionează resurse uriașe în folos propriu. „Și după perdeaua de fum a ajutorării săracilor, reușește să ne păcălească, să se mențină în continuare conectată la putere, pentru că în continuare populația acceptă și chiar cere să fie mințită. Practic asta se întâmplă în momentul în care, cu cifrele pe masă, i se arată, „dom'le, nu mai sunt bani, nu se mai poate” și în continuare, populația îi sprijină pe cei care mint frumos, nu pe cei care ne spun adevărurile urâte.”

Economistul e de părere că e mult mai ușor să minți un om decât să-l convingi că a fost mințit. „Când în sfârșit înțelege că e păcălit, nu se duce spre cei care vor să facă curățenie, ci spre altul care îi promite minciuni și mai mari. Vedem lecția de economie în direct, dar nu înțelegem legătura cauzală: deficitul de azi sunt cheltuielile publice aplaudate ieri; impozitele de azi sunt rambursarea împrumuturilor de ieri; șomerii de azi sunt cei dați afară din firmele alungate de supra-taxarea aplaudată.”

Nechita susține că după orice criteriu, administrația locală și centrală este ineficientă. „Avem excedent de personal în multe zone și deficit în altele: avem o alocare proastă a unor resurse excedentare. Dar noi ca alegători nu înțelegem acest lucru, pentru că dacă l-am înțelege ar exista presiune mai mare asupra politicienilor. Politicianul aleargă după voturile noastre. Dacă el crede că ne ia votul cu minciuni, va spune minciuni. Dacă el crede că ne ia votul spunând adevărul, va spune un pic mai mult adevăr.”

„Oricât strâng în plus, ei reușesc să cheltuiască mai mult”

Până în prezent, spune el, nota de plată a austerității o plătește mediul privat. Nechita a arătat că conform bugetului general consolidat, așa cum apare pe site-ul Ministerului de Finanțe, în septembrie 2025, veniturile au crescut cu 51 de miliarde de lei, dar cheltuielile au crescut cu 57 de miliarde de lei.

„Oricât strâng în plus, ei reușesc să cheltuiască mai mult. Avem austeritatea contribuabilului, nu austeritatea statului. Deficitul nu scade. Cheltuielile publice sunt aproape duble față de acum 5-6 ani. A numi „austeritate” doar faptul că cheltuim mai mult, dar puțin mai încet, este o glumă. Avem evident austeritatea contribuabilului, nu vedem austeritatea acestei hunte care se pretinde stat, deci această clasă extractivă în care includ și puterea, și opoziția, și parlamentarii, și funcționarii, și acel sistem intitulat non-ironic de justiție, totul la grămadă. Toți au pretenții. Sunt niște privilegiați ai sistemului, care au salariile și pensiile nesimțite și muncă foarte puțină. Și avem perdeaua de fum a celor cărora li se cumpără votul, ba cu 100 în plus la pensie ba, cu cine știe ce ajutoare sociale date cu sau fără motiv”, este economistul de părere.

Deficitul bugetar era anul trecut de 96 de miliarde, iar acum este de 102 miliarde de lei. „Deci eu nu văd că scade de la lei deficitul. Nu scade nimic. Eu văd că nu au fost în stare nici măcar să oprească creșterea cheltuitelor publice. Adică sunt pline ziarele și televiziunile de materiale care includ cuvântul austeritate, care austeritate, domnilor? Care austeritate?”, se întreabă retoric specialistul.

Statul nu este în austeritate din moment ce el cheltuie mai mult decât anul trecut pe vremea aceasta, când cheltuia mai mult decât acum 2 ani pe vreme aceasta, și decât acum 3 ani și decât acum 4 ani. „Nivelul cheltuitelor publice este dublu față de acum 5 sau 6 ani. Nu mă poate convinge nimeni că singurul efort pe care îl poate face statul român este să reducă viteza de creștere a cheltuielilor publice”.

„Dacă îi votăm pe cei care ne mint frumos, suntem complici, nu victime”

Întrebat cum ar putea Guvernul să treacă de logica de a nu supăra primarii care le aduc voturi, Nechita susține că, până la a ajunge la reforma administrativă profundă, guvernul ar putea pur și simplu să aplice legea deja existentă: „Unele orașe ar trebui să redevină comune, iar numărul de mandate ar trebui redus dacă analizăm datele de la recensământ. Există niște condiții de existență și de scheme de personal în funcție de populația care este acolo, sunt niște criterii de venituri, de finanțări, deci toate acestea sunt în lege. Deci nu trebuie obținută majoritatea pentru o lege organică. Doar trebuie aplicată legea care este deja votată și neaplicată de atâta vreme. Avem un recensământ. Deja simpla aplicare și transpunere a lui în numărul de mandate va avea efect inclusiv în ceea ce privește numărul de mandate de parlamentari”.

Nechita susține că problema în contextul în care nu se face reformă pentru a „nu supăra primarii care aduc voturi” nu este la politicieni, ci la alegători:

„Dacă îi votăm pe cei care ne mint frumos, suntem complici, nu victime. Nu mai putem după aceea să le reproșăm că ne-au mințit. Păi asta le-am cerut. Acum când are de ales între cel care își asumă să nu mai permită statului să trăiască cu mult peste posibilitățile țării și cel care risipește banii, dacă alegătorul îl preferă pe ultimul, atunci nu merită altceva decât ceea ce se întâmplă.”