Cel mai subestimat remediu pentru a reduce stresul din lumea modernă. „Trebuie să ne gândim la natură ca la un tratament"
0Un studiu publicat în Biology Reviews, realizat de cercetătorii de la University of Zurich, arată că organismul uman nu mai ține pasul cu ritmul vieții moderne. Pe scurt: lumea se schimbă mult mai repede decât felul în care suntem construiți să funcționăm.
Cercetătorii explică acest decalaj foarte clar. Timp de sute de mii de ani, oamenii au trăit în natură și s-au confruntat cu pericole rare, dar intense (întâlneai un animal periculos, trebuia să alergi sau să te aperi). Corpul reacționa imediat, iar după ce pericolul dispărea, se instala liniștea.
„Leul apărea din când în când, dar esențial era că pleca”, spune Colin Shaw, coordonatorul studiului. Problema e că în lumea modernă „leul” nu mai pleacă niciodată.
Zgomotul constant al orașului, lumina artificială intensă, programul de lucru prelungit, avalanșa de notificări și lipsa somnului sunt interpretate de creier ca niște situații care cer reacție imediată. Sistemul nervos intră în alertă la fel ca în fața unui pericol real, doar că reacția nu se mai oprește.
Consecințele: inflamație, anxietate, scăderea fertilității
„Indiferent că porți o discuție tensionată cu șeful sau te deranjează zgomotul din trafic, corpul reacționează ca și cum ar avea în față un pericol real, repetat. Sistemul de stres se activează puternic, dar nu mai apucă să se refacă”, lămurește Daniel Longman, co-autor al studiului.
Iar efectele se văd deja în corpul uman: inflamație cronică, anxietate, tulburări hormonale, scăderea fertilității, probleme imune și epuizare generală. Cercetătorii vorbesc chiar despre un paradox: în timp ce lumea modernă a adus confort, tehnologie și tratamente avansate, aceeași lume ne suprasolicită corpul într-un mod fără precedent.
Shaw explică și partea biologică: adaptarea reală durează zeci de mii de ani, iar noi am schimbat totul în numai un secol. Pentru biologie, e un șoc major.
De aceea, echipa propune o soluție de bun-simț, dar susținută de date: reconectarea cu natura nu este un moft, ci un factor de sănătate. Timpul petrecut în spații verzi reduce hormonii de stres, scade inflamația și stabilizează sistemul nervos, adică exact ce corpul nostru știe să facă în mod natural.
„Trebuie să ne gândim la natură ca la un tratament”, spun cercetătorii. Orașele ar trebui construite cu mai multe zone verzi, lumină naturală, liniște și spații pentru recuperare psihică. Iar oamenii să prioritizeze contactul cu mediul natural.
Amintim că și dr. Alberto Villoldo, antropolog și șaman vorbește despre același decalaj într-o notă practică: un corp suprastimulat, un creier obosit și o cultură care nu ne mai lasă timp să ne reglăm.
„Șamanii din Amazon au înțeles mereu că nu poți fi bine dacă ești deconectat de la natură. Dacă ești deconectat de la natură, te vei îmbolnăvi. Ne-am deconectat de la pădure, chiar și de la hrana pe care o consumăm. Și chiar de la microbiom, acel ecosistem care trăiește în interiorul nostru, pe care l-am agresat cu antibiotice”, declara el, de curând, într-un interviu acordat „Adevărul”.
În fața stresului modern, Villoldo nu discută în termeni de statistici, ci de destin: „Mintea te poate vindeca sau te poate distruge. Tot ceea ce gândești și tot ceea ce crezi ajunge să devină realitate. Dacă îți poți schimba convingerile de bază, poți crea sănătate.”
În opinia sa, sănătatea înseamnă astăzi și sincronizare cu un sens personal, nu doar cu analize medicale: „Când un pacient vine la mine cu un dosar gros de investigații, eu trebuie să îl conving că el nu este un diagnostic. Nu este un cancer. Nu este o etichetă medicală. El este un miracol viu.”
Legătura cu cercetarea europeană este surprinzător de coerentă: studiul spune că stresul cronic afectează sistemul endocrin, imunitatea și fertilitatea. Villoldo spune că afectează „povestea, destinul și relația cu propriul suflet”. Două limbaje diferite, aceeași observație centrală: biologia noastră nu e construită pentru ritmul lumii moderne.
„Majoritatea oamenilor așteaptă să se îmbolnăvească pentru a începe să facă ceva pentru sănătatea lor. Trebuie prevenție”, adaugă Alberto Villoldo.
Aceeași idee apare și în studiul din Biology Reviews: deteriorarea sănătății vine nu doar din factori genetici sau individuali, ci dintr-un ecosistem de stres continuu pe care organismul nu a fost proiectat să îl gestioneze.