Urmează o perioadă dificilă pentru guvernarea Bolojan şi pentru România

Democraţie, democraţie, dar există riscul ca partide politice, segmente ale societăţii (magistraţi, parlamentari, primari) să pună mâna pe putere,  privilegii, bani, salarii şi pensii nesimţite şi să nu le mai dea drumul. Până la alegerile viitoare mai e ceva timp, doar demonstraţiile de stradă mai pot schimba ceva şi păstra democraţia din România.

Societatea civilă, ONG-urile, presa independentă, neafiliată şi necumpărată, reţelele sociale mai pot salva democraţia de la o „dictatură” mascată, dictatura banului.

Este ce s-a întâmplat recent cu documentarul Recorder şi apoi cu manifestaţiile de stradă. Dacă n-au reuşit încă, este nevoie de sute de mii de oameni în stradă care să protesteze, cum s-a întâmplat la OUG 13.

Decizia CCR din 28 decembrie

CCR a amânat în 10 decembrie decizia privind pensiile speciale ale magistraţilor pentru 28 decembrie, deşi nu existau motive să prelungească termenul de pronunţare. Calculul a fost că duminică, 28 decembrie, populaţia este ocupată cu sărbătorile de iarnă, plecată în staţiuni sau în străinătate, nu este atentă şi disponibilă pentru manifestaţii de stradă care să salveze democraţia. Altă logică nu prea există pentru acesta amânare. Posibil ca CCR să respingă legea privind pensiile magistraţilor, pentru a conserva prin forţa pe care o are privilegiile, banii şi vârsta de pensionare ale magistraţilor, privilegii pe care nici nu le merită, cum rezultă din numeroase  anchete de tipul celei realizate de Recorder.

Preşedintele Nicusor Dan şi premierul Bolojan au preluat initiativa schimbării legilor din justiţie, dar cine ştie peste cât timp, dacă parlamentul şi partidele politice vor colabora.

Pentru ca trocul e clar, vizibil din spaţiul cosmic: ne daţi tot ce vă cerem, vă lăsăm să furaţi din bugetul de stat.

Bolojan a spus clar că dacă CCR respinge legea, guvernul său îşi pierde legitimitatea, şi este posibil să plece.

PSD blochează eforturile guvernului, iar Bolojan spune că va „reseta” coaliţia

O altă problemă gravă este votul PSD, alături de opoziţie, la moţiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. PSD este la guvernare sau în opoziţie?

Premierul Bolojan a explicat într-un interviu:

„Acest tip de atacuri, aceste critici care vin din interiorul coaliţiei, care trec de un anumit nivel, nu fac decât să fie preludiul unei ruperi a oricărei noţiuni de încredere, de sentiment de echipă şi de responsabilitate. Şi, dacă se continuă în felul acesta, este doar o problemă de timp până lucrurile se vor termina prost. Aceasta este o realitate”.

Șeful Executivului și lider al PNL și-a anunțat colegii liberali că vrea ca acordul de funcționare al coaliției să nu mai poată fi încălcat, așa cum s-a întâmplat recent,  în acest sens urmând ca din ianuarie să renegocieze acest acord, să se reseteze regulile în Coaliţie.

Grindeanu i-a răspuns sec, negativ: „Deci repet, într-o situaţie de acelaşi tip, PSD-ul va reacţiona în acelaşi mod. Nu cred că trebuie să ne agăţăm de nişte hârtii, nişte protocole când e vorba de viaţa unor oameni”.

Aşa că este puţin probabil ca Bolojan să reuşească renegocierea protocolului. Ce va face în această situaţie?

Şi preşedintele Nicușor Dan spune că nu există alternativă la Coaliţia din care să facă parte PSD. A găsit Bolojan o altă soluţie, eventual un guvern minoritar,  să poată guverna fără PSD? Grindeanu îl va bloca scurt:  să-i dea afară din guvern dacă nu-i convine comportamentul PSD.

Şi măsurile pe care le intenţionează Bolojan pentru rezolvarea deficitului bugetar sunt blocate de PSD. Cu chiu cu vai la ultima şedinţă a Coaliţiei s-au acceptat jumătăţi de măsură (creşterea salariului minim de la 1 iulie 2026, nu de la 1 ianuarie) şi altele.

OUG trenuleţ, care trebuie să fie la baza alcătuirii bugetului pe 2026, va fi şi ea măcelărită de PSD. Şi fără un buget de austeritate, care să ducă la un deficit de 6,4% din PIB în 2026, România riscă să fie taxată de agenţiile de rating, să nu mai obţină împrumuturi şi fonduri europene. Dar PSD acceptă aceste riscuri, pentru că nu  conduce guvernul, iar voturile populaţiei se obţin cu „să le dăm”, nu „să le luăm”.

Ce va face Bolojan în ianuarie, dacă nu  va reuşi să-şi treacă bugetul în forma necesară situaţiei fiscal-bugetare dramatică în care ne găsim? Personal nu cred că va accepta să fie considerat peste câteva luni țapul ispășitor pentru  prăbuşirea finanţelor ţării.

Plecarea guvernului Bolojan este tot ce se poate întâmpla mai rău României. Dar este posibil să asistăm şi la acest episod nedorit. Ce va urma după plecarea premierului Bolojan, este greu de imaginat acum.