Lucrările Comisiei care dezbate Legile Educaţiei s-au şi blocat la articolul care prevede independența față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice

După o oră de la începutul dezbaterilor, lucrările Comisiei de Învăţământ a Camerei Deputaţilor au fost întrerupte de către preşedinta Comisiei, Natalia Intotero. Motivul, amendamente la art. 3 lit k) din proiectul Legii Educaţiei: „principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice.”

Avem în România 13 culte religioase, doctrine politice şi ideologii câte partide avem. Ce să facă şcoala, să le promoveze pe toate în cadrul curriculumului şcolar? La toţi elevii, nediferenţiat? Sau după opţiunile părinţilor, care deja au formulate convingeri de un fel sau altul?

În prezent există disciplina „Religie” în şcoală. Din câte am înţeles nu prea este frecventată de elevi, nu este diferenţiată pe culte religioase, şi are mai degrabă un caracter general şi istoric.

Istoria ideologiilor şi a doctrinelor politice este cu totul altceva. Elevii trebuie să ştie cum a evoluat societatea de la dictatură la democraţie, ce le diferenţiază, de ce statele dezvoltate economic şi social sunt democraţii, nu dictaturi. Asta se şi învaţă la istorie, fără propagandă pentru un cult religios, o doctrină politică (liberală, socialistă, comunistă, etc). Aceasta este logica articolului  cu pricina şi a altor prevederi care spun că şcoala trebuie să fie independentă de politic. În şcoală sunt  interzise prozelitismul religios, activitatea de propagandă politică pentru un partid sau altul. Este evident  sensul articolului în discuţie şi este foarte bine că se prevede în mod expres în lege această independenţă a şcolii.

În faţa acestei relitati nu înţeleg de ce articolul respectiv naşte aşa mari discuţii. Şi de ce reprezentantul ministerului Educaţiei, Secretarul de Stat Sorin Ion, a declarat cu seninătate: „Îmi pare rău, nu pot exprima la acest moment o poziție clară a Ministerului. Și cred că aici ar trebui să mai avem niște discuții pe această temă.”

Este ştiută poziţia BOR, deci a Bisericii Ortodoxe Române, de a introduce Religia ca disciplină la Bacalaureat. În primul rând ar trebui ca respectiva disciplină să exprime poziţiile tuturor cultelor religioase, iar apoi să existe suficienţi elevi care să solicite la examenul de Bacalaureat această probă opţională, şi fără notă cu influenţă asupra mediei generale. Altfel, ne agităm degeaba, dacă vor fi prea puţini elevi înscrişi la această probă opţională.

Ce vor partidele politice prin amendamente la acest articol?

Grupul Parlamentar al PSD şi al AUR doreşte o altă formulare a articolului în discuţie:

k) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii și doctrine politice;

Deci nu şi faţă de dogme religioase. Cu justificarea: „Conform dreptului constituțional al părinților de a asigura educarea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri (art.29).

Nimeni nu împiedică părinţii să asigure educarea copiilor lor în dogma religioasă preferată, dar nu la şcoală. Oricum, există diferenţe substanţiale între ştiinţele exacte şi dogmele religioase. Pe cine să creadă copilul, dogma sau ştiinţa? Ar fi şi extrem de complicat ca şcoala să asigure profesori şi spaţii de învăţare distincte pentru cele 13 culte religioase.

Este importantă şi „libertatea de gândire” prevăzută în articol. Cum vor gândi elevii, după propriile convingeri sau după doctrine şi dogme? Cine este interesat să afle informaţii despre doctrine şi dogme nu are decât să le citească şi singur.

Deputatul PNL  Ioan Cupșa vrea eliminarea articolului 3 litera k) cu următoarea variantă:

k) principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile de învăţământ şi instituţiile publice cu activitate în domeniul învăţământului preuniversitar răspund public de performanţele lor;

Deputatul PNL elimină total independenţa şcolii  față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice, înlocuind-o cu o prevedere superfluă, de care ar trebui să se achite toate instituţiile publice, prevăzută oricum în Constituţie.

Alte partide politice, USR, PMP, Forţa Dreptei n-au prezentat amendamente la acest articol, considerându-l corect.

Problema este alta. Dacă în prima zi dezbaterile au fost suspendate pe un articol de bun simţ, mă întreb ce se va întâmpla în zilele următoare, când se vor discuta articole cu miză mare în structură şi activitatea învăţământului: Bacalaureat, examen de admitere la liceu, depolitizare managementului, şcoala profesională, plagiatul şi câte altele. Se pot dezbate toate amendamentele în 7 zile? Exclus!