În decizia privind pensiile magistraţilor, judecătorii CCR se joacă cu focul!

În opiniile observatorilor scenei politice predomină impresia că ultima amânare a pronunţării deciziei CCR, privind legea ce va reglementa pensiile şi vârsta de pensionare pentru magistraţi,  a fost generată de decizia de respingere a legii.

După multe amânări, după respingerea legii la o sesizare anterioară (din motive extrinseci), ultima amânare din 10 decembrie pentru 28 decembrie s-a făcut pentru ca respingerea să treacă mai puţin observată şi contestată, data fiind perioada de sărbători, concedii, pregătirea populaţiei pentru Anul Nou.

Separaţia puterilor în stat nu înseamnă „suveranitatea” puterii judecătoreşti

Independenta puterii judecătoreşti merge simultan cu principiul „checks and balances” (control şi echilibru).

Asta spune şi Constituţia la art 1 (4):

Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

„Echilibru” înseamnă    că dacă o putere a statului o ia razna, celelalte două puteri s-o oprească şi s-o pună la punct.

Salarizarea şi pensionarea magistraţilor nu aparţine puterii judecătoreşti, ci puterii legislative şi executive. Aşa că aberaţiile apărute în salarizarea şi, mai ales, pensionarea magistraţilor (la 48 de ani) trebuie corectate de puterile legislative şi executive, fără amestecul puterii judecătoreşti.

A rămas instituţia CCR, care are puteri nelimitate şi deciziile sale sunt obligatorii pentru puterile statului şi populaţie. De multe ori CCR a dat decizii care au nemulţumit populaţia, dar în momentul de faţă lucrurile stau cu totul altfel, în privinţa calităţii şi funcţionării justiţiei. Singura cale de a opri CCR să dea decizii în contradicţie cu Constituţia, cu „checks and balances”, este dată de manifestaţiile şi demonstraţiile de stradă. Un exemplu a fost furnizat de OUG 13, pe care guvernul a retras-o la protestele a sute de mii de români ieşiţi în stradă.

Situaţia Justiţiei acum, după valul de proteste generat de documentarul Recorder

Putem spune că s-a ridicat cortina care ascundea lucrurile necurate din justiţie. Documentarul Recorder, difuzat şi de TVR şi având milioane de vizualizări, consultările publice sau nepublice organizate la Cotroceni, publicarea a mii de mesaje trimise de magistraţi cinstiţi sau semnăturile celor o mie de magistraţi pe mesajul de susţinere a documentarului Recorder, mesajul judecătoarei Raluca Moroșanu care a impresionat o ţară întreagă, după toate acestea nu se mai pot ascunde neregulile şi faptele de corupţie din justiţie.

Prescrierea faptelor, lungirea unor procese până se uită de ele şi acuzaţii scapă, fapte grave care sunt „iertate” de magistraţi miloşi, mulţi infractori din clasa politică fugiţi în străinătate, toate demonstrează trocul la care s-a ajuns între o parte din clasa politica şi magistraţi: vă dăm tot ce doriţi, dar ne lăsaţi să furăm din bugetul de stat!

Populaţia şi-a manifestat nemulţumirea în stradă, după documentarul Recorder. Zile la rând, zeci de mii de manifestanţi, în principalele oraşe ale ţării, au manifestat împotriva corupţiei şi abuzurilor din Justiţie.

Până şi preşedintele Nicusor Dan a formulat concluzia într-o întrebare cu care vrea să consulte corpul magistraţilor:

„Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Sunt în curs dezbateri la guvern şi la Cotroceni pentru schimbarea legilor Justiţiei, astfel încât să se schimbe actuala situaţie.

Ce pierde România dacă CCR respinge legea privind pensiile magistraţilor

Pierde fonduri europene. În primul rând cele 230 milioane euro aferente jalonului privind pensiile magistraţilor, după unele surse chiar 800 milioane de euro rezultate din neîndeplinirea şi a altor jaloane legate de pachetul de legi supuse asumării guvernului. Îşi permite CCR să „pedepsească” poporul prin pierderea unor sume importante de bani care nu ne mai sunt acordate de CE?

Posibila demisie a guvernului Bolojan. Chiar şi premierul Bolojan a declarat că este posibilă plecarea actualului guvern dacă CCR constată că nu mai are legitimitate, nefiind în stare să emită o lege în conformitate cu prevederile constituţionale. Ce haos politic şi social s-ar instala după plecarea lui Bolojan este un subiect la care judecătorii CCR trebuie să reflecteze cu multă atenţie.

Manifestaţii de stradă masive. Judecători CCR să revadă manifestaţiile de stradă provocate de documentarul Recorder. S-a creat un val, care dacă CCR respinge legea pensiilor magistraţilor, s-ar putea transforma într-un tsunami după sărbători, de genul celui de la OUG 13.

La precedenta respingere de către CCR a legii privind pensiile magistraţilor, 4 din cei 9 judecători au votat împotrivă şi au şi exprimat opinie separată, în care demontau argumentele celor 5 judecători care au respins legea. Să recitească toţi judecătorii acele argumente, pentru că vin de la specialişti egali lor, nu de la comentatori din media.

În concluzie

Duminică, 28 decembrie, avem un moment important pentru democrația din România, pentru statul de drept, pentru funcţionalitatea şi reziliența statului român. Au fost deja trei momente în care ne-a trecut glonţul pe la ureche. Anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, alegerile prezidenţiale din mai 2025, alegerile recente pentru primăria Capitalei. Populaţia României, în majoritatea ei, a demonstrat că a înţeles care este drumul de urmat pentru poporul român, pentru binele şi prosperitatea noastră. La fel se va întâmpla şi în cazul deciziei CCR privind pensiile magistraţilor.